Închiderea magazinelor duty-free, argumente pro și contra

Abolirea magazinelor duty-free de la frontieră nu ar fi cea mi bună soluție, ar reduce din competitivitatea serviciilor aeroportuare din Republica Moldova, se spune într-o analiză marca Expert-Grup. Experții spun că, pentru a face ordine pe această piață, trebuie organizate licitații pentru dreptul de activitate și o competiție reală. Totodată, autoritățile, în special cele vamale, ar trebui să-și facă bine treaba.

Vinerea trecută, Parlamentul de la Chișinău a votat în prima lectură proiectul de lege pentru eliminarea regimului duty-free pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit autorilor inițiativei, un grup de deputați ai Fracțiunii parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate, scopul este promovarea principiului de echitate fiscală prin aplicarea impozitelor asupra mărfurilor comercializate pe teritoriul țării, inclusiv în unitățile comerciale din zonele vamale.

Venituri la buget, leac pentru contrabandă și crimă organizată

Potrivit președintelui Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, unul din autorii proiectului, inițiativa urmărește asigurarea echității pentru toți antreprenorii din punctul de vedere al impozitării, completarea bugetului de stat cu noi surse de venit, dar și prevenirea riscurilor de contrabandă și crimă organizată.

„În 2023, va trebui să protejăm cetățenii, mii de afaceri, ceea ce înseamnă investiții și resurse suplimentare în bugetul de stat care trebuie identificate și utilizate eficient. Inițiativa vine anume din aceste considerente”, a argumentat Alaiba.

Pentru abolirea regimului duty-free, proiectul care conține modificarea Codului vamal, Codului fiscal și Legii cu privire la tariful vamal, urmează a fi votat în lectura a doua. După adoptarea legii, magazinele duty-free vor putea activa până la expirarea licenței curente. Ulterior acestea vor putea să-și continue activitatea în regim normal, achitând taxe și impozite ca și toate unitățile comerciale. Este de remarcat că, la momentul intrării în vigoare a legii în cauză, singurele unități duty-free vor exista în aeroportul Chișinău, or cele de la hotarul terestru urmează a fi eliminate de la începutul anului viitor, datorită eforturilor anterioare ale aceluiași Dumitru Alaiba și fracțiunii PAS.

Raționamente mai mult morale și mai puțin economice

Proiectul de lege a fost criticat însă în rândurile comunității de experți. Stas Madan, economist senior la centrul analitic Expert-Grup, deși a apreciat drept valide o serie de argumente ce stau la baza modificărilor, pune la îndoială beneficiile lor economice.

„Într-adevăr, este greu de îndreptățit moral scutirea călătorilor internaționali de unele taxe pe care restul cumpărătorilor le plătesc, deși lipsa echității morale nu înseamnă și absența sensului economic. Scutirile de taxe oferite călătorilor internaționali mai sunt și regresive din punctul de vedere al impozitării, deoarece aduc beneficii persoanelor care călătoresc peste hotare, ce au de regulă venituri mai mari decât contribuabilii care nu călătoresc în alte țări”, explică expertul.

Stas Madan acceptă argumentele că unitățile duty-free pot distorsiona concurența pe piața transporturilor de pasageri, cel aerian fiind favorizat.

Economistul pune un semn de egalitate între scutirile pe magazinele duty-free și exporturi.

„O caracteristică comună a majorității sistemelor fiscale este că nu se percep taxe pe bunurile exportate pentru a nu le dezavantaja comparativ cu bunurile din alte țări și pentru a evita impozitarea dublă, presupunându-se că în țara de destinație ele oricum vor fi impozitate conform regulilor fiscale din țara respectivă”, spune el. Spre exemplu, în multe țări, chiar și atunci când nerezidenții cumpără mărfuri din magazinele obișnuite, ei pot ulterior solicita rambursarea TVA-ului plătit la plecarea din țară, din aceleași considerente (export). Același lucru se referă la magazinele duty-free, în sensul că bunurile cumpărate din ele sunt scoase din țara de vânzare și sunt importate în țara de destinație.

O altă obiecție a autorilor proiectului față de magazinele duty-free este că, în pofida scutirilor, prețurile practicate de ele nu sunt vizibil mai joase decât în alte magazine. În mod normal, ar fi de așteptat ca acestea să fie mai mici decât la comercianții obișnuiți aproximativ cu suma scutirilor, însă, potrivit lui Stas Madan, relația dintre prețuri nu e chiar atât de simplă. Ea ține de prețurile din alte aeroporturi, unde zboară pasagerii, dar și de concurența de acasă pe acest segment. Un argument adus împotriva magazinelor duty-free este și acela că ele pot fi o sursă semnificativă de contrabandă, însă, după ce vor fi interzise magazinele de la hotarele terestre, acest argument va rămâne nevalid, crede Stas Madan, aeroportul fiind mai ușor de protejat de fluxurile de contrabandă.

Referitor la argumentul autorilor că magazinele duty-free au fost închise în UE, economistul a menționat că acest fapt se referă doar la călătoriile din interiorul Uniunii, unde există o piață comună. În cazul călătoriilor în afara comunității, ele au rămas.

Pasagerii vor cumpăra din magazinele duty-free din străinătate

Drept urmare, în condițiile în care alte țări în care călătoresc pasagerii din Moldova nu abolesc și ele regimul duty-free, iar nivelul prețurilor în Moldova nu este mai mic decât peste hotare, călătorii internaționali nu vor fi motivați să cumpere bunuri în Moldova pentru a le consuma în altă parte. Rezidenții moldoveni care pleacă peste hotare vor cumpăra aceleași bunuri la întoarcere din străinătate din magazinele duty-free amplasate în aeroporturi străine sau din magazinele generale din străinătate care participă la aranjamentele tax-free. Nerezidenții care pleacă din Moldova cu tranzit prin alte aeroporturi, la fel, vor cumpăra aceleași mărfuri în alte aeroporturi. Astfel, accizele și taxele pe produse nu vor fi încasate în Republica Moldova, iar business-ul duty-free pur și simplu se va muta din Moldova în alte țări.

În concluzie, Stas Madan spune că inițiativa de abolire completă a regimului duty-free în Moldova poate fi în principiu susținută, cu condiția că și alte țări din regiune procedează la fel, deoarece „nu atât prezența acestor magazine aduce țărilor avantaje, cât absența lor creează dezavantaje competitive.

Până atunci, el recomandă, vânzarea la licitații a dreptului de amplasare la aeroport a magazinelor duty-free. 

„În prezent, licența pentru activitatea magazinelor duty-free este de numai 3,250 de lei (€170 la cursul de schimb actual). Atribuirea dreptului de a opera un magazin duty-free prin licitație competitivă i-ar permite statului să recupereze cel puțin o parte din veniturile fiscale ratate din cauza scutirii de taxe și accize”, spune economistul.

În ce privește combaterea contrabandei prin intermediul magazinelor duty-free, autoritățile trebuie doar să aplice cadrul normativ existent care permite sancționarea agentului economic sau retragerea licenței.

Partea politică a problemei

Totuși, o privire de ansamblu asupra pieței duty-free din Republica Moldova nu va fi completă fără a menționa că principalul jucător pe această piață este compania Dufremol, controlată de către Ilan Șor, principalul suspect în dosarul furtului miliardului, dar și liderul partidului ce îi poartă numele și care organizează în această perioadă proteste în centrul Chișinăului. Închiderea magazinelor în cauză ar putea să reducă din potența financiară a acestuia, mai multe apeluri în acest sens fiind auzite în ultimul timp în spațiul public. Pe de altă parte, experții în economie fac să se înțeleagă că autoritățile nu ar trebui să arunce odată cu apa și pruncul din covată, regimul duty-free fiind unul benefic pentru economie, atunci când este utilizat în limitele legii. Pentru asta autoritățile trebuie doar să-și facă bine treaba.