Fermierii spun că sunt în prag de faliment, autoritățile promit să-i ajute cu ce pot

161
0

În condițiile unui an secetos, ale unei recolte foarte slabe, ale scumpirilor în lanț, dar și ale prețurilor mici de comercializare a producției, fermierii cer intervenția Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), pentru a le fi reeșalonate datoriile și anulate unele impozite și taxe la buget. Ei atenționează că mulți agricultori vor falimenta dacă nu vor fi ajutați și amenință cu proteste dacă nu vor fi auziți.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, s-a întâlnit, luni, 5 septembrie, cu membrii a trei asociații de fermieri. La ședință a participat și directorul Agenției Naționale pentru Reglementare Energetică (ANRE), Eugen Carpov, care a oferit informații despre nivelul prețurilor la carburanți și stocurile disponibile.

Ce fac autoritățile pentru a ajuta fermierii

Acesta a menționat că, în comparație cu statele din vecinătate, Republica Moldova reușește să mențină un nivel mai mic al prețurilor la carburanți, datorită mecanismului de plafonare a acestora și de reglementare a marjei comerciale specifice. Totodată, Carpov a explicat metodologia actuală de calcul pentru stabilirea prețului final la combustibil, menționând că prețurile se formează în mod transparent și că ANRE urmează tendința cotațiilor la bursele internaționale, care reprezintă principala componentă ce influențează zilnic nivelul acestora.

Prețurile la carburanți reprezintă o problemă acută pentru fermieri. Așa cum tehnica agricolă funcționează pe motorină, iar acest combustibil este deficitar în această parte a lumii din cauza războiului cu Ucraina, prețurile au rămas înalte în comparație cu cele ale benzinei. Joi, ANRE a stabilit prețul plafon pentru un litru de benzină la nivelul de 24,7 lei, pe când prețul plafon al unui litru de motorină este de 28,07 lei. Și asta în pofida faptului că acciza pentru importul motorinei este mai mică decât cea a benzinei.

Fermierii sunt însă conștienți că autoritățile nu pot influența în vreun fel prețul la motorină, dictat de factori externi.

De aceea, discuțiile s-au axat pe coordonarea acțiunilor comune între mediul de afaceri și autoritățile statului în scopul creării unor condiții mai bune pentru activitățile agricultorilor și în vederea depășirii crizelor din sector. Pe lângă prețurile înalte la carburanți, ei au adus în discuție problema majorării ratei dobânzii la credite, povara creditelor, a plăților și a taxelor în bugetul de stat. Totodată, ei susțin că pentru începerea noului ciclu agricol sunt necesare ajustări fiscale privind deducerea și achitarea sumei TVA.

Ministrul a informat, în context, că o inițiativă în acest sens a fost deja elaborată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și expediată spre examinare instituțiilor ce au tangență cu aceste probleme.

Potrivit ministrului, s-a convenit cu instituțiile financiare să fie acordate facilități fiscale agricultorilor care nu reușesc să efectueze plățile creditelor contractate în anul curent. De asemenea, el a subliniat angajamentul echipei ministeriale de a elabora și promova măsuri de susținere a agricultorilor, prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale și de a continua discuțiile inclusiv cu parteneri internaționali, în scopul obținerii unor ajutoare suplimentare.

Subvenții record în acest an

În același context, al finanțării agricultorilor, ministrul Bolea împreună cu șefa Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, Diana Coșalîc, a adus la cunoștință volumul subvențiilor și ajutorului acordat fermierilor în acest an.

Ministrul a declarat că, în comun cu AIPA, este analizată opțiunea de a majora subvențiile pentru compensarea majorării ratei dobânzilor la credite, iar șefa AIPA a anunțat că în acest an subvențiile alocate fermierilor vor ajunge la un nivel record.

În acest an valoarea Fondului Național pentru Dezvoltarea Agriculturii și Mediului Rural constituie 1,75 miliarde lei. Este pentru prima dată când AIPA gestionează o asemenea sumă alocată din bugetul de stat. Sursele financiare sunt distribuite pe mai multe programe de susținere. În acest an, la 1 septembrie, s-a reușit debursarea pe contul producătorilor agricoli a 1,1 miliarde, cu 45% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. Circa 80% din sursele financiare sunt orientate direct spre producătorii agricoli, fiind achitate inclusiv restanțele din anul 2021. Sursele financiare de 852 de milioane de lei, care au fost alocate prin acest mecanism au reușit atragerea investițiilor de peste trei miliarde de lei, a informat Diana Coșalîc. 

Fermierii cer intervenția CSE

Agricultorii nu au fost, însă, impresionați de aceste cifre. Ulterior, ei au cerut printr-o scrisoare oficială implicarea Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), care să adopte o decizie prin care datoriile fermierilor față de creditori să fie reeșalonate, iar cele față de Fisc, plătite din contul rambursării taxei pe valoarea adăugată. Fermierii spun că vor ieși la proteste dacă nu vor fi auziți.

Președintele asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, a relatat pentru Mold-Street că fermierii pot depăși situația de impas doar printr-o decizie a CSE, care să le dea răgaz pentru a-și onora în decurs de jumătate de an sau un an restanțele față de creditori.

Potrivit acestuia, la seceta și recolta mică, prețurile mari la carburanți și inputuri s-a mai adăugat și problema prețurilor reduse de vânzare a producției agricole.

Slusari spune că în acest an recolta de semințe de floarea-soarelui ar putea ajunge la circa o tonă la hectar, pe când prețul de comercializare a unei tone pe piață acum este de 10 mii de lei. Pe de altă parte, costul lucrării unui hectar de floarea-soarelui se ridică la 12-13 mii lei. Prin urmare, fermierii nu pot să-și recupereze banii cheltuiți și nu pot să-și onoreze obligațiile față de bănci, furnizorii de inputuri și Fisc.

El spune că, în cazul Fiscului, situația ar putea fi soluționată simplu.

În fiecare an, la Fisc se adună sume importante de TVA nerambursat către fermieri. Acestea se acumulează din cauza că fermierii procură inputuri, achitând TVA de 20%, însă vând marfa cu un TVA inclus de 8%. Statul este obligat prin lege să ramburseze diferența, însă nu o face. Iată, din acești bani, care nu ajung niciodată la fermieri, statul ar putea să reducă suma impozitelor datorate”, precizează președintele asociației Forța Fermierilor.

În ce privește creditele la bănci, nimeni nu le poate obliga pe acestea să reeșaloneze de bună voie ratele creditelor fermierilor.

Aceeași situație este și în cazul furnizorilor de inputuri, cei care asigură agricultorii cu substanțe de uz fitosanitar, semințe, fertilizanți, tehnică, piese etc. Aceștia, primăvara, când agricultorii au un deficit cronic de lichidități pentru a finanța campaniile de semănat, oferă produsele în schimbul recoltei ulterioare, calculată, însă, la un preț mai mic decât cel de piață. Astfel, potrivit lui Slusari, dacă în acest an fermierii vor vinde semințele de floarea-soarelui cu 10 lei kilogramul, furnizorii de inputuri le vor calcula la prețul de opt lei kilogramul, diminuând și mai tare veniturile și așa modeste.

Scrisoare către premier

În aceste condiții, Forța Fermierilor a expediat o scrisoare către premierul Natalia Gavrilița prin care dorește o întrevedere până la data de 12 septembrie.

În scrisoare se subliniază că seceta severă din acest an a compromis în proporții de 80-90% recolta de porumb și în proporții de 60-70% recolta de floarea-soarelui și sfecla de zahăr.

Totodată, embargoul la importul producției vegetale moldovenești în Federația Rusă a lovit dur în cele mai intensive subramuri ale agriculturii, cum ar fi pomicultura și viticultura, care la fel au suferit în urma secetei.

Pe de altă parte, în prezent, mulți agricultori sunt constrânși să comercializeze producția sub prețul de cost, în contextul în care, în anul curent, costurile de producere agricolă au crescut pe diferite categorii cu 200-400%, iar dobânzile la credite în ultima perioadă s-au majorat aproximativ de trei ori.

În asemenea circumstanțe cumulative extrem de nefavorabile, în lipsa unei intervenții prompte din partea statului, foarte mulți fermieri mici și mijlocii din zonele rurale riscă să falimenteze în câteva luni, ceea ce ar genera pierderea a zeci de mii de locuri de muncă și accelerarea migrației”, se arată în scrisoare.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT