Născuți după gratii. Cum cresc copiii nevinovați în penitenciare

Deși sunt inocenți, copiilor născuți în penitenciare le e sortit să stea alături de mamele lor după gratii până la împlinirea vârstei de trei ani. În Penitenciarul nr. 7 – Rusca și Penitenciarul nr. 16 – Pruncul din Republica Moldova, își petrec primii ani de viață cinci copii. Administrația penitenciarelor le asigură micuților un spațiu separat de trai și joacă, precum și diferite activități cognitive pentru a se dezvolta obișnuit, pe cât e posibil. În pofida faptului că micuții sunt privați de libertate, este important ca ei să fie alături de mame în această perioadă a vieții. De ce? A explicat acest lucru pentru „Gazeta de Chișinău” Natalia Rotaru-Sîrbu, psiholog, psihoterapeut.

Pentru început, să facem o retrospectivă despre modul în care trăiesc copiii sub trei ani după gratii. Solicitată de reporterul „Gazetei de Chișinău”, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a menționat că pentru asigurarea unui mediu prielnic pentru creșterea și educarea copiilor, condamnatele mame se dețin într-un spațiu separat: Casa mamei și a copilului, asigurată cu strictul necesar pentru ca micuții să crească și să se dezvolte normal pentru vârsta lor.

În ce condiții stau copiii

„Actualmente, în aceste sectoare se dețin cinci femei cu cinci copii. Femeilor li se asigură posibilitatea de a naște în spitale ce nu aparțin ANP-ului, iar în cazul nașterii copilului în penitenciar, acest fapt nu va fi indicat în certificatul lui de naștere. Aici, mamele stau câte una sau câte două în cameră. Sectorul este asigurat cu o cameră de joacă, dotată cu echipament corespunzător și curte de plimbare. Acolo copiii au posibilitatea de a se juca cu mamele și pot practica diverse activități cognitive, care ar fortifica legătura dintre mamă și copil. De asemenea, fiecare sector este dotat cu camere de baie și bucătării. Acestea dispun de utilajele și electrocasnicele necesare (plită de gaz, mașină de spălat, frigider, cuptor cu microunde etc.)”, a precizat ANP.

Cât privește alimentația, deținutele din acest sector au parte de o rație alimentară conform Hotărârii Guvernului privind normele minime de alimentare zilnică, precum și de obiecte de toaletă și menaj ale deținuților. Pentru micuți, rația alimentară este stabilită conform normelor aprobate de Ministerul Sănătății pentru copiii de vârstă timpurie și școlară din casele de copii, gimnazii/ școli de tip internat și sanatorial. La fel, ANP menționează că mamele beneficiază de diferite donații de produse alimentare, produse de igienă personală și menaj, vestimentație după sezon, jucării pentru copii, dulciuri, îmbrăcăminte pentru copilași și scutece, puse la dispoziție de către organizațiile neguvernamentale sau internaționale.

Ce se întâmplă cu copiii după împlinirea vârstei de trei ani

La împlinirea vârstei de 3 ani, cu consimțământul scris al mamei și cu acordul unității tutelare, copiii sunt dați în grija familiei sau a rudelor.

„Cei care nu au rude apte ca să-i îngrijească, ajung în instituțiile specializate pentru copii. Administrația penitenciarului asigură mamei posibilitatea de a menține legătura cu copilul său, dacă aceasta nu împiedică dezvoltarea normală a copilului și nu are efecte negative asupra lui. La cererea condamnatei, administrația penitenciarului poate prelungi până la 6 luni aflarea copilului împreună cu mama”, subliniază ANP.

Deținutelor care au copii până la 3 ani/care au născut în penitenciar nu li se reduce din termenul pedepsei privative de libertate.

De ce e important ca nou-născuții să fie alături de mame

Solicitată de „Gazeta de Chișinău”, Natalia Rotaru-Sîrbu, psiholog, psihoterapeut în supervizare în terapie sistemică de familie și cuplu, a explicat de ce este important ca micuții să petreacă primii ani din viața lor alături de mamă, chiar dacă aceasta se află în detenție.

„Relația dintre copil și mamă în primii ani de viață este foarte importantă. Cu siguranță, mediul copiilor care cresc în familie, unde au prieteni și posibilitatea de a ieși la plimbare și de a socializa, este mult mai bun în comparație cu penitenciarul. Mult mai riscant ar fi dacă acești copii ar fi despărțiți de mame încă de la nașterea lor și ar fi duși în alte medii”, a menționat experta.

Potrivit psihologului, în cazul afecțiunilor de lungă durată, manifestarea lor depinde foarte mult nu de mediul în care se află mama, ci de felul în care mama poate oferi grijă și protecție copilului în primii ani de viață.

„Copilul în primii anii de viață are nevoie de atașamentul format, de o legătură emoțională, răspunsul pe care mama poate să-l ofere atunci când plânge copilul sau disponibilitatea afectivă a mamei față de copil. După 18 luni, el are nevoie de jucării, jocuri, relații cu alți prieteni de seama lui pentru a învăța să intre în societate. După trei ani, copilul înțelege mediul deschis și închis, diferența dintre societate și penitenciar, din acest considerent legile spun că acești copii după trei ani trebuie să se întoarcă în mediile lor familiale, acolo unde se pot dezvolta mai bine”, a precizat Natalia Rotaru-Sîrbu.

Deținutele au nevoie de asistență și consiliere parentală

Psihologul a remarcat că majoritatea mamelor care își cresc copiii în penitenciare au nevoie de a fi instruite pentru a ști cum să ofere dragoste și protecție pruncilor lor.

„Mamele trebuie să fie monitorizate și să li se explice despre stilul de educație, abilitățile parentale și cum să crească niște copii sănătoși. La fel de important este ca micuțul să fie deprins pentru trecerea în viața socială cu jumătate de an înainte de plecarea de la mama. Acesta trebuie să fie pregătit să meargă în familia de asistență parentală profesionistă, la rude sau în instituții specializate”, a conchis experta.