Avertismentul președintei la Comrat: „Oricine va lucra în interesele altui stat va fi tras la răspundere”

505
0

După multiple proteste organizate de BCS și reprezentanții Partidului „Șor” la Comrat și Vulcănești în această vară, vineri, 2 septembrie, președinta Maia Sandu a vizitat UTA Găgăuzia și a avut o întâlnire cu deputații Adunării populare de la Comrat. Din start, unul din aleșii locali, Nicolae Dudoglu, a ținut să o atenționeze pe șefa statului că, dacă se vrea înțelegerea „poporului găgăuz” și crearea unei punți de legătură între autoritățile centrale și cele de la Comrat, trebuie să se țină cont de faptul că autoritățile din Găgăuzia „iubesc Rusia mai mult decât rușii înșiși se iubesc pe sine”.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

În replică, Maia Sandu i-a spus că depune toate eforturile ca RM să fie un stat cu adevărat democratic, dar pentru aceasta e nevoie ca și autoritățile din Comrat să iubească acest stat și „să muncească pentru această țară, nu pentru alta”. „Dacă cineva vrea să muncească în interesele altui stat, e firesc ca organele responsabile de securitatea statului să se ocupe de aceasta. Ele anume pentru aceasta sunt plătite, ca să ne convingem că toți reprezentanții instituțiilor statului lucrăm pentru această țară”, i-a răspuns președinta.

Apeluri „în numele poporului”, de la deputați votați de câteva sute de persoane

În cadrul întâlnirii care a durat peste două ore, aleșii locali din UTA Găgăuzia au adresat multiple întrebări: referitoare la creșterea inflației „până la circa 40%” (în realitate, rata inflației a ajuns la aproape 32% – n.a.). Un deputat, Victor Petrov, s-a arătat nemulțumit că toate documentele și comunicatele care le vin din Chișinău sunt în limba română, iar toate deciziile adoptate de Adunarea populară trebuie traduse din limba rusă în limba română înainte de a fi trimise la Chișinău și pentru aceasta se cheltuiesc „sume enorme din bugetul autonomiei”.

Drepturile oamenilor care nu cunosc limba de stat sunt încălcate în fiecare zi”, a spus acesta solicitând ca limbii ruse să-i fie oferit statutul de a doua limbă de stat. Un alt deputat și-a exprimat revolta în legătură cu tarifele mari la resursele energetice și s-a întrebat dacă oamenii din autonomia găgăuză nu vor fi nevoiți „să-și smulgă gardurile de lemn ca să se încălzească”.

Un mesaj „în numele poporului găgăuz”, precum „și al întregii populații a Republicii Moldova” a avut și deputatul Serghei Cimpoeș. Acesta a ținut „să avertizeze” președintele „să nu reacționeze la provocările politice din Ucraina”.

Vă solicităm să rămâneți neutră, ca RM să nu fie atrasă în acest conflict. Acest mesaj vine din partea poporului Găgăuziei, dar și a întregii populații a RM”, a spus el. „Despre ce provocări vorbiți? Subînțelegeți declarațiile lui Lavrov?”, a precizat Maia Sandu. „Nu, subînțeleg ceea ce de fapt spun”, i-a răspuns provocator Cimpoeș.

Amintim că, deși au adresat întrebări obraznice, pe alocuri provocatoare, și s-au purtat de parcă ar putea decide politica externă a RM, aleșii din UTA Găgăuzia reprezintă de fapt circumscripții cu un număr redus de alegători.

Astfel, Cimpoeș, care vorbește în numele „populației Republicii Moldova”, vine dintr-o circumscripție unde pentru el și-au dat votul 870 de persoane, iar pentru deputatul Alexandr Dinjos, autorul scandalosului discurs precum că „poporul din Găgăuzia” e gata să-l întâmpine pe Putin „cu cele trei „k”: kavurma, caurma și caberne”, reprezintă o circumscripție în care a fost votat de 400 de persoane.

Mesajul tranșant al Maiei Sandu

Maia Sandu a informat aleșii locali din Comrat că prețul la gaz, care a crescut de aproape zece ori pe parcursul ultimului an și este una din principalele cauze care au contribuit la creșterea inflației, nu depinde de autoritățile din Chișinău, ci de cele de la Moscova.

Evident, noi suntem o țară mică și am spus că vrem relații bune cu orice țară. Dar dorim să fim respectați, avem și noi interese naționale deoarece și oamenii noștri trebuie să trăiască bine. Vă amintiți, imediat după alegerile parlamentare, am avut o întrevedere cu reprezentantul Rusiei. I-am explicat că dorim să avem relații constructive. Dar la scurt timp a început criza energetică, aproape o lună am rămas fără gaze. Înainte de aceasta ne-au spus că va fi prelungit contractul, cu două zile însă înainte de expirarea acestuia ne-au anunțat că nu va fi prelungit și că avem o lună ca să negociem. Nu am înțeles de ce s-a întâmplat acest lucru, dar am continuat dialogul”, a spus președintele.

Totodată, Maia Sandu a reiterat că RM este o țară neutră și această prevedere se respectă. „Dar nu-mi puteți cere ca eu să susțin războiul Rusiei în Ucraina, pentru că eu niciodată nu voi susține acest război. Voi vedeți ce se întâmplă acolo deoarece la noi sunt suficiente informații. Este îngrozitor. Astfel de lucruri nu ar trebui să se întâmple în timpurile noastre. Evident că acest război influențează relația noastră cu Rusia. Noi nu vom susține războiul Rusiei în țara vecină, din contra, vom susține Ucraina și oamenii săi, fapt pentru care le sunt extrem de recunoscătoare cetățenilor noștri care au găzduit refugiați. Noi facem totul ca să păstrăm pacea în țara noastră și vă rog ca și voi să procedați la fel”, a spus Maia Sandu.

4,6% din populație nu pot dicta politica externă a RM

Întâlnirea de la Comrat a stârnit numeroase reacții. Fostul ambasador al RM la București, Iurie Reniță, a menționat că aleșii locali din UTA Găgăuzia care reprezintă fățiș interesele Rusiei, trebuie trași la răspundere conform legislației în vigoare. „Suntem toți egali în fața legii, inclusiv minoritățile naționale, și nimeni nu este mai presus de ea. Separatismul de la Comrat nu a apărut de ieri sau de astăzi. Acesta este cunoscut demult și s-a manifestat în permanență. E timpul să se facă ordine la acest subiect prin acțiuni concrete, și nu doar prin declarații conjuncturale”, a menționat fostul deputat.

El mai observă că actualmente UTA Găgăuzia are o populație de 134 de mii de cetățeni, circa 4.6% din populația Republicii Moldova, și că aceștia nu ar trebui să dicteze celorlalți 95.4% ce cale de dezvoltare să urmeze și care să fie prioritățile politicii externe, amenințând că în caz contrar „își pot declara chiar separarea lor de Republica Moldova”.

Conform acestei logici extrem de periculoase, mai îndreptățiți ar fi ucrainenii de la noi, care sunt 6.5% din populație, să-și revendice drepturi similare. E un precedent internațional inedit, dar, mai ales, periculos, care subminează suveranitatea, independența, dar și integritatea noastră teritorială”, a spus Reniță.

Îl iubesc pe Putin, dar cu plăcere primesc bani din UE”

Deputatul Oazu Nantoi a menționat că cei din UTA Găgăuzia primesc cu plăcere bani din partea Uniunii Europene pentru proiecte, dar în același timp „continuă să-l iubească pe Putin”. Lucrul cel mai grav însă e că un grup restrâns de persoane radicale a început să manipuleze, vorbind în numele tuturor cetățenilor RM.

Irina Vlah, în februarie 2015, când a mers împreună cu Igor Dodon la Ambasada Rusiei, a spus că aduce autonomia găgăuză în uniunea eurasiatică „și toată Republica Moldova”. La întâlnirea Maiei Sandu cu deputații din Adunarea Populară care a avut loc vineri, un altul, Serghei Cimpoeș vorbește în numele „majorității cetățenilor RM”. Dar acesta vine dintr-o circumscripție unde pentru el au votat doar câteva sute de persoane, în timp ce pentru Maia Sandu au votat 946 de mii de alegători. Este vorba de manipulare”, a spus Oazu Nantoi.

Deputatul a mai relevat că, după referendumul ilegal din 2 februarie 2014, partenerii de dezvoltare ai RM au decis să europenizeze UTA Găgăuzia oferind oamenilor din această regiune granturi pentru diferite proiecte. „În realitate, am obținut o situație din teatrul absurdului. În autonomia găgăuză cu plăcere primesc banii din partea UE, dar îl iubesc pe Putin. Așa nu se lucrează. Din păcate, centrul a lăsat de izbeliște autonomia și își aducea aminte de ea doar înainte de alegeri, ca să facă târg cu voturi”.

Potrivit deputatului, din 23 iunie, de când Republica Moldova a obținut statutul de țară candidat pentru aderare la UE, situația s-a schimbat. Guvernarea de la Chișinău ar trebui să lanseze niște politici de integrare a concetățenilor noștri din autonomia găgăuză, cu marginalizarea celor radicali. Altfel apare întrebarea dacă autoritățile de la Chișinău ar fi capabile să soluționeze și problema transnistreană, or nimeni nu ne va primi în UE fără rezolvarea acestui conflict.

Sunt lucruri mult mai importante la care trebuie să găsim răspuns, care depășesc acel zgomot informațional creat de formațiunea socialiștilor care, la comanda lui Igor Dodon sau a Irinei Vlah, s-au purtat ca niște oameni fără șapte ani de acasă la acea întâlnire cu președintele”, a conchis Oazu Nantoi.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT