Republica offshore: Cum a fost posibilă frauda din sistemul bancar?

514
0

O organizație neguvernamentală numită Comitetul Consultativ Independent Anticorupție a studiat în detalii evoluțiile din sectorul bancar moldovenesc de la independență până în prezent și a constatat cauzele care au condus la Furtul miliardului din 2014 și spălarea a zeci de miliarde de dolari prin intermediul sistemului bancar și cel judecătoresc.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Analiza factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea banilor în sectorul bancar, de asigurări și financiar din Moldova a fost expusă într-un raport, numit generic Republica Offshore.

Potrivit raportului, de la declararea Independenței Moldovei de URSS, în 1991, și până în prezent, unii politicieni, patroni și acoliții lor au abuzat de pozițiile lor de autoritate și influență pentru a crea sisteme defecte sau pentru a le submina pe cele funcționale, cu scopul de a obține beneficii personale.

În unele cazuri, persoanele au fost atât de înverșunate în activitățile lor corupte și au beneficiat atât de semnificativ, încât acumularea bogăției și concentrarea puterii de către aceste persoane, în detrimentul cetățenilor moldoveni, amenință întreaga economie. Dacă ar fi să-și extindă puterea și să preia pe deplin controlul asupra economiei, ei ar controla în mod efectiv Republica Moldova, aceasta fiind, de fapt, starea de „stat capturat”. Vocile celor mulți s-ar pierde, iar odată cu aceasta – și democrația, în favoarea celor foarte puțini.

Practica sovietică a entităților fictive

Raportul arată cum acționarii băncilor moldovenești au folosit practica sovietică de utilizare a entităților fictive din zone offshore pentru a menține și a ascunde proprietăți, Ciprul fiind o jurisdicție preferată în acest sens.

Legăturile strânse cu fostele republici sovietice și relațiile băncilor moldovenești cu cele din Rusia, Letonia și Ucraina, au asigurat preluarea de către sectorul bancar din Moldova a unor modele similare din aceste țări. Aceasta a inclus participarea în sistemul internațional de spălare a banilor numit adesea „Laundromatul rusesc”, care a dus în perioada 2010-2014 la spălarea prin Republica Moldova a sumei de 22 miliarde de dolari.

În acest scop, beneficiarii efectivi ai băncilor au utilizat entități fictive înregistrate în Marea Britanie, Cipru și Noua Zeelandă pentru a crea o aparență a activității de creditare comercială în vederea permiterii împrumuturilor mai mari către părțile afiliate și delapidarea activelor bancare.

Aceste companii-fantomă și-au emis reciproc cambii de milioane de dolari, astfel creând datorii fictive, garantate de companiile rusești care doreau să transfere mijloace bănești din Rusia.

Companiile fictive au pretins rambursarea datoriilor în instanțele moldovenești, în condițiile în care cambiile false au fost validate de persoane fizice din Republica Moldova. Judecătorii moldoveni au emis hotărâri cu privire la astfel de datorii inexistente, permițând organizatorilor să legalizeze și să transfere mijloacele în conturile companiilor fictive prin intermediul băncilor moldovenești, în special Moldindconbank.

Sistemul a fost dat peste cap în 2014

Circulația mijloacelor pentru susținerea sistemului de spălare a banilor a ieșit la iveală în Banca de Economii (BEM), Banca Socială și Unibank în 2014, când acestea au fost puse sub administrare specială de către Banca Națională a Moldovei (BNM).

Managementul defectuos de lungă durată al celor trei bănci a implicat modificări în structurile de acționariat – uneori, inclusiv prin hotărâri judecătorești frauduloase, conform unei tactici denumite „atac raider” – urmate de o creștere masivă a creditării către un grup de firme moldovenești și offshore, care, aparent, nu avea niciun scop economic.

Aceasta a dus în cele din urmă la prăbușirea băncilor în noiembrie 2014.

BNM a acordat atunci băncilor aproape un miliard de dolari în împrumuturi de urgență garantate de stat pentru a înlocui mijloacele delapidate (denumite generic „Furtul miliardului” sau „Frauda bancară”), astfel încât banii deponenților și creditorilor să fie protejați.

Cinci personaje cheie ale jafului secolului

Mai mulți actori importanți din sectorul bancar și al asigurărilor sunt asociați cu fraude la scară largă și spălarea de bani. Au existat numeroși facilitatori, participanți și beneficiari ai fraudei în sectorul bancar și al asigurărilor care au stat la baza spălării banilor și delapidării fondurilor.

Printre actorii importanți s-au numărat Vladimir Plahotniuc, care a obținut pachete de acțiuni în mai multe bănci-cheie după ce a câștigat influență la mijlocul anilor 2000, în timpul mandatului președintelui comunist Vladimir Voronin, și a exercitat un control semnificativ asupra unor instituții guvernamentale importante.

Altă figură notorie este Veaceslav Platon, care a dobândit pachete de acțiuni în diferite bănci și companii de asigurări ce făceau parte din sistemul economic post-sovietic din Moldova și a menținut legături strânse cu bancherii ruși implicați în spălarea banilor.

La rândul său, deputatul fugar Ilan Șor, a fost identificat drept unul din principalii beneficiari ai „Furtului miliardului”, după ce a dobândit controlul asupra BEM, a Băncii Sociale și a Unibank.

Vladimir Filat, care a ocupat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 2009-2013 și a fost o figură centrală în lupta pentru controlul asupra băncilor-cheie, în special BEM, unde statul deținea o cotă semnificativă, și-a ispășit deja o parte din vină. Filat este singurul care a stat la pușcărie patru ani. Întemnițarea lui nu a fost, însă, rezultatul activității eficiente a justiției moldovenești. El a fost victima luptei pentru putere cu Vladimir Plahotniuc, cel care a și ordonat întemnițarea sa.

Persoana care a pregătit terenul

Au fost și alții, precum Oleg Reidman, fost consilier economic al ex-președintelui Voronin și deputat în Parlament din partea Partidului Comuniștilor, ale cărui acțiuni au permis spălarea banilor și frauda bancară. Reidman a susținut o agendă legislativă care a facilitat intrarea fluxurilor financiare în Moldova la mijlocul anilor 2000, iar în 2013 a condus o comisie parlamentară specială care a recomandat emiterea suplimentară de acțiuni la BEM ca soluție la problemele de capitalizare, ceea ce, ulterior, i-a permis lui Șor să obțină controlul asupra băncii. Instanțele din Moldova au fost folosite pentru a impune modificări la nivel de acționariat în bănci și companiile de asigurări. Plahotniuc și Platon au obținut controlul asupra băncilor și companiilor de asigurări recurgând la hotărâri judecătorești emise în cazuri de neplată a creditelor, care au dus la pronunțarea de ordonanțe de transfer al dreptului de proprietate către companiile fictive pe care le controlau.

Până în 2014, cinci dintre cele mai mari șase bănci se aflau sub controlul a două grupări separate, acestea deținând controlul a circa 60-70% din sistemul bancar moldovenesc.

Situația s-a îmbunătățit, însă nu suficient

Raportul spune că situația sectorului bancar din Republica Moldova s-a îmbunătățit, dar lacunele legate de supraveghere rămân și ar putea permite repetarea unor evenimente similare. Sectorul bancar constă în prezent din 11 bănci, dintre care patru sunt sistemice, și a demonstrat o îmbunătățire a calității activelor, cu un nivel ridicat de capitalizare și lichiditate, iar volumul creditelor neperformante în 2020 era de circa 5%.

Cu toate acestea, eforturile BNM de a identifica beneficiarii efectivi ai băncilor rămân extrem de deficitare.

Reformiștii din cadrul Guvernului au întreprins măsuri serioase pentru a soluționa deficiențele flagrante ale statului de drept, care se regăsesc în fiecare element al sistemului de aplicare a legii și sistemului de justiție. Va fi un proces lung, iar succesul este incert.

CCIA spune că așteaptă eforturi serioase din partea instituțiilor relevante pentru a implementa pe deplin aceste acțiuni și va colabora îndeaproape și activ cu partenerii oficiali pentru a asigura punerea lor în aplicare completă sau, cel puțin, într-o măsură rezonabilă.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT