Despre beneficiile muncii „pe alb”

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a lansat săptămâna aceasta o campanie de promovare a muncii la alb și combatere a muncii neformale, adică a așa numitelor salarii în plic. Unii observatori ai proceselor de pe piața muncii și din economie în general, sunt de părerea că nu e tocmai momentul potrivit pentru astfel de campanii acum. Și asta deoarece, din cauza cascadei de crize, abătute asupra economiei, o parte din angajatori este tentată mai degrabă să-și treacă cel puțin o parte din salarii „la negru”, pentru a mai economisi din contul impozitelor și contribuțiilor.

Totuși, Ministerul Muncii, în ciuda intemperiilor actuale, are planuri mai mari și o strategie mai extinsă de a schimba atitudinea businessului față de obligațiunile fiscale. În această strategie se încadrează și aprobarea unor modificări la legislația muncii, care să impună un salariu minim unificat atât ca mărime cât și în ce privește metodele de calculare. Acesta ar fi un început pentru desfășurarea unei politici eficiente a salarizării, care să fie de natură să-i convingă și pe angajatori că se merită să treacă „pe alb”.

Apel la solidarizare

În cadrul evenimentului de lansare a campaniei cu genericul „Trecem pe alb”, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a îndemnat instituțiile statului să coopereze pentru a combate împreună munca nedeclarată, enumerând și un șir de beneficii.

„Ne-am angajat să facem această reformă și să recuperăm încrederea cetățenilor, dar vom reuși doar împreună. Putem să asigurăm salarii și pensii mai bune, drumuri, grădinițe și spitale cu servicii de calitate doar prin încredere și decizie informată. E timpul să lucrăm astăzi, așa cum am vrea să trăim mâine – Trecem pe alb!”, a declarat ministrul muncii și protecției sociale Marcel Spatari în cadrul evenimentului.

În prezent, unul din trei lucrători din construcții, servicii sau comerț nu are asigurare socială, nu are protecție în caz de accident și nu va avea dreptul la o pensie garantată. Din cauza că o bună parte din angajatori nu plătesc salarii oficial, Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) nu are suficienți bani pentru plata pensiilor, aceștia fiind transferați de la Bugetul de Stat.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor privind îndeplinirea Bugetului Public Național, în primele șase luni ale anului curent, de la Bugetul de Stat în contul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) au fost transferate 7,84 miliarde de lei.

Pensie minimă de 3500 de lei

Ministerul a calculat că dacă toți contribuabilii și-ar onora obligațiunile, BASS ar avea suficienți bani pentru plata tuturor pensiilor și chiar ar putea să majoreze pensia minimă până la 3500 de lei față de 2278,80, cât constituie în prezent pensia minimă pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare.

Mai mult, nu va fi necesară transferarea miliardelor de lei de la Bugetul de Stat și acestea ar putea fi direcționate pentru proiecte de infrastructură, pentru amenajarea localităților și creșterea nivelului de trai al populației. Potrivit Ministerului, din acești bani ar putea fi renovate anual sute de grădinițe, școli și spitale și ar putea fi construite sute de kilometri de drumuri noi.

Pentru încurajarea muncii legale Ministerul Muncii a propus un set de măsuri. Printre acestea se numără acordarea subvențiilor pentru munca legală, susținerea tranziției la muncă formală în agricultură, prin introducerea voucherelor pentru declararea muncii zilierilor, digitalizarea registrelor salariaților, promovarea accesului egal și echitabil la muncă, introducerea controalelor mai eficiente și a sancțiunilor directe, promovarea unui salariu minim cât mai apropiat de necesităţile cotidiene și unificarea salariului minim în sectorul public și privat.

Ultima măsură, deși pare una minoră, joacă un rol esențial în elaborarea unui set de politici coerente privind salarizarea. De la el autoritățile au și început implementarea reformelor pe piața muncii.

Salarii minime unificate și calculate după aceleași reguli

Cabinetul de Miniștri a aprobat în ședința de miercuri modificări la legislația privind salarizarea, care prevăd unificarea salariului minim în toate instituțiile din țară. Modificările urmează să asigure un cuantum minim garantat al salariului, echivalent în orice instituție publică, companie privată, sau entitate aflată la autogestiune.

Proiectul își propune să promoveze creșteri salariale echitabile în întreprinderile de stat, întreprinderile cu capital majoritar de stat și întreprinderile monopoliste. Ajustările vor intra în vigoare de la 1 septembrie 2022.

De ce a fost necesară unificarea

Deși autoritățile au adoptat în acest an mai multe hotărâri, pentru a asigura un venit minim garantat pentru toți angajații în valoare de 3500 de lei, regulile de stabilire a salariului în sectorul bugetar și cel real rămân diferite.

Începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real al economiei (întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) a fost stabilit la nivelul de 20,71 lei pe oră sau 3 500 de lei pe lună, fiind calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.

Potrivit legislației, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se reexaminează anual de către Guvern, în funcție de creșterea sumară anuală a indicelui prețurilor de consum și a ratei de creștere a productivității muncii la nivel național.

Prevederea nu se referă și la sectorul bugetar, unde nu există un salariu minim propriu zis garantat.

Pentru a înlătura această inechitate, Parlamentul a modificat la sfârșitul lunii mai Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Potrivit modificărilor, salariații din unitățile bugetare cu un salariu lunar mai mic de 3.500 de lei, calculat pentru o funcție cu durata normală a timpului de lucru, vor beneficia de plăți compensatorii pentru ca leafa să ajungă la 3.500 de lei. 

Ministrul muncii: e puțin dar e un început

Ministrul Muncii și Protecției Sociale Marcel Spătari a menționat într-o postare pe Facebook că existența mai multor „salarii minime” face dificilă orice discuție publică despre rolul salariului minim, despre corelarea dintre remunerarea minimă și traiul minim decent.

„Salariul minim universal va fi după aprobarea acestei legi de 3500 de lei pentru toate sectoarele. Nu este o valoare suficientă, cu siguranță. Dar unificarea conceptului ne va permite pe viitor să avem o negociere mult mai clară și eficientă cu toate părțile implicate”, spune ministrul.

Potrivit lui, după aprobarea modificărilor legislative propuse, cuantumul salariului minim va fi stabilit de Guvern, ca și în cazul sectorului real, după consultarea partenerilor sociali, în funcție de rata medie anuală a inflației și a ratei de creștere a productivității muncii la nivel național.

„Ne propunem să avem o nouă valoare a salariului minim, mult mai apropiată de costul real al vieții, în fiecare an de la 1 ianuarie. Pentru angajatorii din sectorul real, această modificare va permite să aibă o previzibilitate mai bună în planificarea costurilor cu salariații, iar, pentru stat, acest lucru ne va permite să ne asigurăm că nu avem salarii ridicol de mici în sectorul bugetar, așa cum a fost cazul până recent”, a menționat Marcel Spatari.

Potrivit lui Adrian Lupușor, director executiv al centrului analitic Expert-Grup, salariul minim garantat de stat ar trebui să fie în prezent de cel puțin jumătate din salariul mediu pe economie.

Potrivit calculelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale cuantumul salariului mediu lunar pe economie, va fi în acest an de 9900 de lei.