(Ex)Trădările lui Plahotniuc, Platon și Șor

371
0

Ce au reușit să facă autoritățile moldovenești pentru a obține extrădarea lui Plahotniuc, Platon și Șor

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) a dat publicității cel mai nou raport, denumit „Republica Offshore”, despre marile dosare de corupție din Republica Moldova și personajele implicate în aceste fraude. Documentul dezvăluie ce au făcut autoritățile moldovenești pentru a obține asistența altor state pentru a obține extrădarea oligarhilor fugari Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor etc.

Copreședintele Comitetului și fostul diplomat american, James Wasserstrom, este de părere că acest raport este o analiză istorică, de circa 20 de ani, din anii `90 până în 2014, a infracțiunilor morale și etice din Republica Moldova.

Mai întâi, autorii raportului îi menționează pe principalii actori și beneficiari ai fraudei în sectorul bancar și al asigurărilor:

„Vladimir Plahotniuc a obținut pachete de acțiuni în mai multe bănci-cheie după ce a câștigat influență la mijlocul anilor 2000, în timpul mandatului președintelui comunist Vladimir Voronin, și a exercitat un control semnificativ asupra unor instituții guvernamentale importante; Veaceslav Platon a dobândit pachete de acțiuni în diferite bănci și companii de asigurări din Moldova din sistemul economic post-sovietic și a menținut legături puternice cu bancherii ruși implicați în spălarea banilor; Ilan Șor a fost identificat ca unul din principalii beneficiari ai furtului miliardului, după ce a dobândit controlul asupra BEM, Banca Socială și Unibank; Vladimir Filat a ocupat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 2009-2013 și a fost o figură centrală în lupta pentru controlul asupra băncilor-cheie, în special BEM, unde statul deținea o cotă semnificativă”.

Agenda legislativă a lui Reidman

Autorii îl prezintă pe deputatul BCS, Oleg Reidman, drept unul dintre personajele care au facilitat frauda bancară:

„Reidman a susținut o agendă legislativă care a facilitat intrarea fluxurilor financiare în Moldova la mijlocul anilor 2000, iar în 2013 a condus o comisie parlamentară specială care a recomandat o emisiune suplimentară de acțiuni la BEM în calitate de soluție la problemele sale de capitalizare, care ulterior i-au permis lui Șor să obțină controlul asupra băncii. Instanțele din Moldova au fost folosite pentru a impune modificări la nivel de acționariat în bănci și companiile de asigurări. Plahotniuc și Platon au obținut controlul asupra băncilor și companiilor de asigurări prin recurgerea la hotărâri judecătorești”.

De asemenea, raportul relatează acțiunile autorităților moldovenești pentru obținerea asistenței juridice din străinătate pentru investigarea fraundei bancare. Statele care s-au opus cooperării cu autoritățile Republicii Moldova sunt Rusia și Elveția.

„Până în prezent, Procuratura Anticorupție a întocmit 88 de cereri de comisii rogatorii, prin care a solicitat date de la Cipru, Germania, Grecia, Hong Kong, Letonia, Luxemburg, Qatar, România, Rusia, Singapore, Elveția, Turcia, Ucraina și Regatul Unit. Dintre acestea, 37 au fost executate integral, 14 au fost executate parțial, cinci au fost refuzate și reformulate, iar 32 nu au fost executate. Moldova s-a confruntat cu provocări în a primi răspunsuri relevante din partea Rusiei și Elveției”, precizează autorii raportului.

Extrădările lui Plahotniuc, Platon și Șor

Raportul informează că Republica Moldova a cerut arestarea lui Veaceslav Platon, Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, a Olgăi Bondarciuc (notara lui Vladimir Plahotniuc) și a altor persoane.

„Cererea către sediul Interpol pentru extrădarea lui Plahotniuc din Turcia a fost transmisă în 2019, dar, în mod surprinzător, a fost apreciată ca fiind un caz politic de către Comisia de control a fișierelor a Interpolului și, în consecință, nu a fost acceptată”, precizează raportul.

În cazul lui Șor, s-a confirmat că se află în Israel; o cerere de extrădare a fost acceptată de Interpol în august 2019, dar acesta încă nu a fost extrădat.

„Comisia de control a fișierelor Interpol a primit o solicitare din partea lui Șor, care a contestat conformitatea datelor în privinţa sa cu statutul Interpolului. În urma unei decizii a Comisiei de control a fișierelor din aprilie 2022, contestația a fost respinsă. Astfel, procesul de extrădare trebuie să se conformeze regulilor statului Israel – o decizie a Ministerului Israelian al Justiției, urmată de eventuale contestații în instanțele judecătorești”, dezvăluie autorii raportului.

După eliberarea sa din închisoare, Veaceslav Platon a zburat la Londra și a cerut azil politic în Regatul Unit:

„În 2021, au fost emise mandate internaționale de arest pe numele lui Platon de către o judecătorie din Chișinău. În ianuarie 2022, Ambasadorul Regatului Unit în Republica Moldova a susținut că nu a fost primită nicio solicitare de la Interpol cu privire la Platon, deși autoritățile moldovene afirmă că a fost trimisă o cerere către Interpol”.

 

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here