Șantajul Tiraspolului: Accesul la terenurile agricole pentru fermierii din Dubăsari expiră odată cu autorizația de mediu pentru Uzina din Râbnița

388
0
Sursa foto: Jurnal.md

Își pot lucra pământul, dar nu se știe dacă își vor putea strânge roada, Tiraspolul avertizând fermierii din Zona de Securitate că au acces la terenuri doar până la 31 august. Țăranii și agricultorii din localitățile din raionul Dubăsari, subordonate Chișinăului, sunt extrem de îngrijorați că la toamnă ar putea să nu poate să-și adune roada de pe câmpurile amplasate dincolo de traseul Râbnița – Tiraspol. Oamenii au lucrat peste 6500 de ha de pământ semănate cu grâu, orz, floarea soarelui și porumb. Inițial au fost avertizați că nu vor avea acces la pământuri după 30 iunie. Ulterior, au fost anunțați de reprezentanții Tiraspolului că li se permite accesul la terenuri doar până la 31 august, curent.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Problema agricultorilor din Zona de Securitate, pământurile cărora sunt amplasate dincolo de traseu, este veche și durează deja mai bine de două decenii. Pentru multe familii din satele Doroțcaia, Coșnița, Pârâta, Cocieri, Corjova, pământul este unica lor sursă de venit. Ultima oară, li s-a interzis accesul la terenuri în perioada 2013 – 2015, de către fostul lider separatist Evgheni Șevciuk, care invoca presiuni economice din partea Chișinăului și Kievului. Ca reacție, a blocat accesul țăranilor la pământ. Oamenii se tem și în acest an că, deși au investit sume enorme în motorină, fertilizanți, dar și muncă, la toamnă ar putea fi împiedicați să-și strângă roada.

Peste 1000 de ha lucrate de țăranii din Coșnița

Este o situație care ne îngrijorează deoarece avem peste 1000 de ha de terenuri dincolo de traseul Râbnița-Tiraspol, lucrat de persoane fizice și juridice. Oamenii au semănat grâu, porumb, răsărită. Oficial primăria nu a fost avertizată despre nimic. Dar există două posturi de control instalate unilateral de către Tiraspol pe acest traseu, care monitorizează deplasarea oamenilor și militarii de acolo i-au avertizat pe agricultori, inițial, că li se permite accesul la pământ până la 30 iunie. Apoi, după unele negocieri cu Chișinăul, oamenii deja au fost anunțați că au acces la pământ doar până la 31 august. Ce să facă însă cei care au semănat răsărită, porumb, care sunt nevoiți să îngrijească în continuare pământul știind că la toamnă ar putea să nu se aleagă cu nimic?”, s-a întrebat revoltat primarul de Coșnița Alexei Gafeli.

Alesul local a precizat că personal nu ține legătura cu autoritățile nerecunoscute din Dubăsari și că orice problemă este soluționată prin comunicarea la nivel de Birou de reintegrare. „Reprezentanții Biroului ne-au dat asigurări că problemele vor fi soluționate pe măsură ce vor apărea”, ne-a mai spus primarul.

O muncă grea, cu investiții, dar fără garanții și siguranța zilei de mâine”

Unul din marii antreprenori care deține terenuri dincolo de traseu, Sergiu Grijancovschi, ne informează că anul acesta, în pofida dificultăților economice și a prețurilor mari la motorină și fertilizanți, a semănat 100 de ha de grâu, 160 de ha de răsărită și 40 de ha de porumb. Este unul din agricultorii care au fost informați de reprezentanții Tiraspolului că i se permite accesul la pământ doar până la 31 august. „Mai întâi ne-au avertizat că nu vom avea acces până la 30 iunie. În teritoriu au fost ex-ministrul Agriculturii, Viorel Gherciu, și fostul șef al Comisiei parlamentare pentru agricultură, Vladimir Bolea. Ne-au zis să stopăm lucrările. Viceministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian ne-a sugerat însă să continuăm lucrările pentru că problema e legată de semnarea unor acte privind importul de mărfuri în regiune și că va fi soluționată. Am continuat lucrările, dar acum suntem iar șantajați”, se revoltă agricultorul. Autoritățile raionale l-au sfătuit să-și retragă tehnica agricolă de după traseu. „Este dificil să lucrezi în astfel de condiții, lipsite de garanții și siguranța în ziua de mâine” a mai spus Grijancovschi.

Nici războiul nu-i determină să fie corecți”

Valeriu Bacioi din satul Doroțcaia deține peste 1500 de ha de terenuri dincolo de traseu. La momentul actual recoltează grâul. „Deocamdată nu am probleme. Dar, la fel, am fost anunțat că am acces la pământ doar până la 31 august. Avem peste 1000 de ha de floarea soarelui dincolo de traseu. Sperăm mult că se vor implica autoritățile de la Biroul de reintegrare și că nu vom avea probleme”. Agricultorul mai precizează că asistă la astfel de presiuni din partea Tiraspolului deja timp de două decenii. Nici războiul din țara vecină nu-i determină să fie mai corecți, observă el.

Solicitat de GAZETA de Chișinău, șeful Secției agricultură a Consiliului raional Dubăsari, Sergiu Guvir, ne-a informat că noile presiuni asupra țăranilor și agricultorilor au loc din cauza expirării și prelungirii până la 31 august a autorizației de mediu eliberată Uzinei metalurgice de la Râbnița.

Toate cele 6500 de ha de pământ de dincolo de traseu au fost lucrate. Inițial, am primit o avertizare că până la finele lunii iunie oamenii nu vor avea acces la pământ. Au ajuns la o înțelegere cu Chișinăul, dar deja așa-numitul șef al secției agricultură Dubăsari, Veaceslav Liubinschi, ne-a informat că oamenii au acces până la 31 august, adică până la data când este valabilă acea autorizație de mediu. Oamenii sunt îngrijorați că ar putea să-și piardă roada. Deocamdată i-am informat să fie atenți cu tehnica agricolă care ajunge dincolo de traseu. Este un șantaj din partea Tiraspolului. Astfel de presiuni am avut ultima oară în 2013 – 2015”, ne mai spune șeful Secției agricultură.

Concesiile Chișinăului, criticate dur de opoziție

Precizăm că la 29 iunie, curent, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) de la Chișinău a decis prelungirea pentru două luni, până la 31 august 2022, a termenului de valabilitate a Autorizației de mediu Uzinii Metalurgice din Râbnița. Tot atunci CSE a aprobat stabilirea unui mecanism provizoriu pentru Tiraspol, care prevede ca banii acumulați de Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES) din plățile pentru energia electrică, consumată de utilizatorii de pe malul drept al Nistrului, să fie utilizați de către agenții economici, înregistrați în conformitate cu legislația Republicii Moldova, pentru procurarea bunurilor de consum destinate cetățenilor din regiunea transnistreană.

Cedările Chișinăului au fost criticate dur de fostul deputat Alexandru Slusari care s-a arătat deranjat că în pofida faptului că Uzina metalurgică nu dispune de sisteme de filtrare și este unul din pilonii de întreținere a regimului separatist, a obținut prelungirea autorizației de mediu. Totodată fostul deputat s-a arătat deranjat de faptul că anumiți agenții economici din Transnistria vor putea deschide conturi valutare în băncile moldovenești. El s-a întrebat dacă nu există riscuri pentru sistemul național bancar în contextul posibilității deschiderii conturilor bancare valutare și efectuării tranzacțiilor externe de către companiile transnistrene, controlate de Igor Secin, președintele concernului Интер РАО, care a privatizat ilegal Termocentrală Cuciurgan sau de către Alișer Usmanov, oligarh rus. Ambele persoane au fost supuse unor sancțiuni occidentale. „Cine va răspunde pentru eventualele escrocherii și tranzacții fictive, comise de către companiile transnistrene prin intermediul băncilor moldovenești? Cum vor fi selectate și verificate aceste companii? Deși procedura prevede unele momente de precauție, este imposibil să fie verificate mii de contracte externe și executarea reală a acestora. Poate să apară și problema cu originea banilor, chiar dacă se presupune că vor fi folosite doar mijloacele bănești, achitate pentru energia electrică”, și-a exprimat îngrijorarea Alexandru Slusari.

Problema fermierilor, discutată cu Thomas Mayr-Harting

În pofida acestor cedări, Tiraspolul continuă presiunile. La 7 iulie, problema fermierilor care dețin terenuri dincolo de traseul Râbnița – Dubăsari – Tiraspol, a fost discutată de vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian în cadrul unei întrevederi cu reprezentantul special al Președinției în exercițiu a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană Thomas Mayr-Harting.

Vicepremierul a menționat că Tiraspolul a prelungit accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole doar până la 31 august curent, or, fermierii au nevoie de certitudinea accesului la pământul ce le aparține, în mod permanent și necondiționat, conform angajamentelor din Decizia protocolară din 25 noiembrie 2017.

Oleg Serebrian a solicitat Reprezentantului Special al OSCE să se implice activ pentru a soluționa această problemă în vederea marcării unor progrese care ar contribui la ameliorarea vieții oamenilor din Zona de Securitate.

Casetă:

Problema fermierilor care dețin terenuri dincolo de traseul Râbnița Tiraspol a început în 1998, odată cu instalarea de către administraţia separatistă a unor puncte de trecere, reprezentanții cărora monitorizau deplasarea oamenilor în regiune. Situaţia s-a acutizat în 2004, 2005 când pentru prima dată fermierilor li s-a îngrădit accesul la terenurile care le aparţin. În anul 2006 în formatul de negocieri 5+2 a fost elaborat un mecanism de compromis, care prevedea ca proprietarii de terenuri să obţină anual certificate de folosinţă a pământurilor. Tiraspolul a declarat ulterior că acest mecanism nu-şi mai demonstrează eficienţa și l-a stopat în decembrie 2013, iar în martie 2014 a îngrădit din nou accesul fermierilor la terenuri.

Autoare: Svetlana Corobceanu

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT