Când vor avea efect sancțiunile Occidentului asupra Rusiei?

549
0

Federația Rusă a intrat în incapacitate de plată luni, după ce a expirat perioada de grație de 30 de zile, în care putea să plătească dobânda pentru două obligațiuni în valoare de aproape 98 milioane de dolari. Problema nu a fost însă lipsa banilor. Rusia are destui bani grație vânzării de hidrocarburi pe piețele internaționale, însă a fost exclusă din circuitul internațional de plăți.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Până la sfârșitul acestui an, ea trebuie să plătească datorii externe de două miliarde de dolari. În total, Rusia are datorii externe de 40 de miliarde. Le poate face față ușor, însă nu le poate plăti. În esență, această incapacitate de plată nu afectează prea grav economia rusească, iar mulți își pun întrebarea dacă sancțiunile occidentale, impuse Kremlinului pentru a-l forța să oprească invadarea Ucrainei, pot avea vreun efect.

La patru luni de la începutul războiului în Ucraina, economia Federației Ruse rezistă sancțiunilor grație resurselor energetice de care dispune în condițiile în care întreaga lume este devastată de o criză puternică a hidrocarburilor.

În condițiile în care o bună parte din economiile dezvoltate ale lumii depind de resursele energetice rusești, Moscova continuă să vândă petrol și gaze și să primească bani, pe care îi folosește pentru a finanța războiul din Ucraina.

Situația nu poate dura, însă, la infinit. Producția de petrol la nivel mondial crește, scăzând presiunea asupra prețurilor. Totodată, țările occidentale caută insistent alternativă pentru gazele rusești.

În plus, exodul masiv al businessului străin și sancțiunile sectoriale, care i-au lipsit pe ruși de tehnologii și produse avansate, încep să-și facă efectul.

Dincolo de bravada Kremlinului, economiștii și experții ruși sunt mult mai prudenți în ce privește viitorul economiei Federației Ruse.   

Președintele rus Vladimir Putin s-a lăudat în discursul său la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg cu rezistența în fața sancțiunilor occidentale, aducând mai multe argumente. În ciuda presiunii, veniturile la buget sunt mai mari decât cheltuielile (excedent bugetar), creșterea prețurilor a fost oprită, iar rubla s-a întărit. Experții ruși sunt, însă, mai puțin entuziasmați de aceste realizări.

Chiar dacă ele creează impresia unei economii robuste, pe termen lung, nu prevestesc nimic bun.

Buget excedentar

În cele cinci luni ale anului 2022 bugetul rusesc a fost executat cu un excedent de 1,5 trilioane de ruble, iar împreună cu bugetele regiunilor și fondurilor sociale, a fost acumulat un excedent de 3,3 trilioane de ruble, a spus Putin.

Aceste realizări (vorbim la general, nu în termeni de realizări, că nu suntem portavoce a Rusiei) ale bugetului sunt determinate, însă, doar de veniturile fiscale din exporturile de petrol și gaze, care cresc pe fondul creșterii prețului petrolului și gazelor pe piețele internaționale. În același timp, veniturile din celelalte activități sunt în scădere din cauza contracției activității economice.

Totodată, ministrul finanțelor din Rusia estimează că, până la sfârșitul anului, bugetul va înregistra un deficit de până la 2% din PIB. Pentru a-l acoperi, guvernul va trebui să cheltuie rezervele naționale sau, eventual, să împrumute bani de pe piața internă. În 2023, însă, embargoul asupra petrolului rusesc, impus de Uniunea Europeană, va intra în vigoare. Exportul de petrol și de gaze se va reduce. Totodată, există o mare probabilitate că și cotațiile mondiale la petrol vor fi mai mici decât acum, pe măsură ce țările producătoare sporesc constant producția de petrol pentru a suplini oferta, care rămâne în urmă față de cerere. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) în ultimul său raport lunar privind piața petrolului, menționează despre posibila reechilibrare a situației pe piață către a doua jumătate a anului curent. După ce va atinge vârful, prețul va începe să scadă.

În privința gazelor naturale, Uniunea Europeană, care este principalul consumator de gaze rusești, a declarat încă în martie că va reduce consumul de gaze rusești cu două treimi. UE este acum în căutare de surse alternative de energie pentru a înlocui aceste cantități.

Astfel, veniturile rusești din petrol și gaze vor scădea atât din cauza reducerii volumului, cât și a prețurilor de export, iar bugetul va rămâne în deficit în următorii ani.

Reducerea inflației

În luna mai, rata anuală a inflației în Rusia a scăzut la 16,7% de la 17,1%. S-ar părea că este o realizare impresionantă pe fundalul unei creșteri generalizate a prețurilor la nivel mondial. Însă atât guvernul, cât și economiștii ruși sunt îngrijorați de faptul că, din cauza scăderii cererii de consum și a eforturilor Băncii Centrale de a încetini inflația, prețurile în Rusia au încetat să crească, iar în câteva săptămâni chiar au scăzut. S-a ajuns, astfel, la deflație. Ministrul rus al Dezvoltării Economice Maxim Reşetnikov este serios îngrijorat de perspectiva menţinerii deflaţiei pe tot parcursul lunii iunie.

Economiștii sunt îngrijorați deoarece deflația înseamnă o reducere a cererii în economie, adică populația cumpără tot mai puține mărfuri. Dacă deflația se prelungește, producătorii au mai puține venituri și sunt nevoiți să reducă  investițiile și numărul de angajați. Drept urmare, crește șomajul, cererea scade și mai mult și se instaurează o spirală deflaționistă, care poate dura mulți ani de acum încolo. Reșetnikov a avertizat deja că economia Rusiei alunecă într-o spirală deflaționistă periculoasă.

Rubla tare

Cursul de schimb al rublei, în ciuda războiului și a sancțiunilor, se află acum la maxime fără precedent din ultimii șapte ani. În acest moment un dolar american costă 55 de ruble, deși la începutul lunii martie costa 120 de ruble. Întărirea rublei a ajutat Rusia să oprească inflația, însă întărirea de mai departe nu e deloc benefică pentru bugetul rusesc.

Rubla tare înseamnă că bugetul primește mai puține ruble de la exportatori, care schimbă valută în ruble la un curs nefavorabil. Spre exemplu, dacă la începutul lunii martie, Guvernul primea 120 de ruble dintr-un dolar, câștigat din vânzarea de hidrocarburi, acum primește doar 55.

Rubla tare defavorizează și producătorii ruși deoarece (raportate la dolar) costurile lor de producere cresc, iar mărfurile devin necompetitive la preț în raport cu mărfurile de import. Astfel, după ce mărfurile occidentale au dispărut din magazinele rusești, acestea nu vor putea fi substituite de mărfuri de producție proprie rusească, așa cum visează conducerea Rusiei. Cel mai probabil, piața va fi dominată de produsele chineze mult mai ieftine, deoarece mărfurile rusești nu vor putea face față concurenței cu ele.

Potrivit prim-viceprim-ministrului rus Andrei Belousov, industria rusă are nevoie de o rată de 70-80 de ruble per dolar. Dar întărirea rublei a devenit acum practic necontrolată de autorități, care, deși au încercat de câteva ori s-o oprească, nu au reușit.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT