28 iunie 1940/ „Au «eliberat» Basarabia cum eliberează acum Donbasul”

La 28 iunie, curent, s-au împlinit 82 de ani de la ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța, o suprafață de peste 50 de mii de km p., cu aproximativ 4 milioane de locuitori, majoritatea etnici români, care după această dată s-au pomenit sub ocupație sovietică. Evenimentele tragice au fost o consecință a Pactului Ribbentrop-Molotov, iar efectele acestui act diabolic au provocat răni care mai supurează și astăzi.

Spre deosebire de alți ani, când la Chișinău se încingeau discuții aprinse în jurul acestei date, în acest an evenimentul a fost marcat discret de istorici, oameni de cultură, cu lansări de carte și dezvelirea unui monument la Florești. Conducerea RM, Guvernul, Parlamentul, nu au pomenit nimic despre 28 iunie, deși este declarată oficial Zi a ocupaţiei sovietice, printr-un decret semnat în 2010 de preşedintele interimar al RM din acea perioadă, Mihai Ghimpu.

Acest aspect a fost remarcat și de fostul primar al capitalei, Dorin Chirtoacă. „Nicio instituție din Republica Moldova și nici din România, dar și nici un politician de la putere, cu excepția lui Igor Grosu care a făcut doar o postare pe pagina sa personală de facebook, nu au găsit niciun cuvânt pentru comemorarea acestei zile negre din istoria noastră. Este lipsită de demnitate o asemenea atitudine. Pe 28 iunie 1940, Rusia sovietică a făcut Basarabiei si României exact ceea ce a făcut Rusia lui Putin Ucrainei pe 24 februarie 2022”, a subliniat fostul primar.

„Cei mai buni oameni, împușcați și transformați în sclavi”

O reacție similară a avut și jurnalistul Alex Cozer. „La fel cum Ucraina este invadată și distrusă în prezent, așa la 28 iunie 1940 Uniunea Sovietică a invadat România și a rupt Basarabia. Așa cum acum rușii „eliberează” Donbasul, așa au „eliberat” atunci Basarabia. Au urmat valuri de deportări, cei mai demni oameni ai acestui pământ au fost împușcați în ceafă sau transformați în sclavi la mii de km de casă.

În acest moment este mai important ca niciodată să ne amintim și să vorbim despre acea crimă comisă de ruși, prin care am fost rupți de Țară și care ne-a lipsit de posibilitatea ca astăzi să fim în România, un stat membru UE și NATO, prosper, sigur și liber în adevăratul sens al cuvântului”, a menționat jurnalistul.

Ana Guțu: „Istoria se repetă”

Profesorul universitar Ana Guțu amintește că 28 iunie 1940 este o zi neagră, tragică din istoria României. „Cu 82 de ani în urmă tancurile rusești și-au înfipt șenilele ocupante în pământul românesc al Basarabiei și Bucovinei de Nord, tancuri încremenite și azi pe piedestale păzite de venetici și mancurți. Atunci omuleții sovietici, binecuvântați de Hitler și Stalin, au adus pe meleagurile noastre genocid prin foamete organizată, deportări în Siberia, exterminări NKVD-iste. «Marea operă» a deznaționalizării mai bântuie și azi realitățile socio-politice din Republica Moldova. De aproape cinci luni teroriștii lui Putin, invadând Ucraina, omoară, violează, șterg localități de pe suprafața pământului. Istoria se repetă. Cizma ocupantului rus amenință din nou meleagurile noastre. Noi, românii născuți în Basarabia, cei care am învățat istoria adevărată din tristele amintiri ale bunicilor și părinților, nu vom uita niciodată această dată neagră din istoria românilor”, a subliniat Ana Guțu.

Ex-ambasador: „Una dintre cele mai tragice zile din istoria noastră”

O reacție legată de această dată neagră din istoria Basarabiei a avut și fostul ambasador al Republicii Moldova la București, Iurie Reniță. „28 iunie 1940 este una din cele mai tragice zile din istoria Basarabiei. Din primele zile ale ocupației sovietice a început răfuiala organelor represive bolșevice – NKVD-ul stalinist. Atât în Chișinău, cât și în alte localități basarabene, au fost arestați, torturați și executați foști activiști ai Sfatului Țării, membri ai partidelor, primari, funcționari publici, preoți, gospodarii satelor, studenții s.a. O parte din ei au fost executați pe loc, fiind aruncați în gropile comune cu var sau arși de vii în cuptoarele din subsolurile NKVD-ului. Altă parte au fost trimiși în gulagurile sovietice sau deportați în taigaua siberiană. A urmat deportările, foametea organizată, colectivizarea și sovietizarea Basarabiei”, a menționat fostul ambasador.

Monument al eroilor români, inaugurat la Florești

Marti, 28 iunie, în orașul Florești a avut loc inaugurarea unui monument al eroilor români căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial în vara anului 1941, când a fost dezrobită Basarabia.

Monumentul a fost restabilit de asociația obștească „Monumentum” pe locul vechiului cimitir unde au fost înhumați 301 eroi căzuți, a menționat avocatul Iulian Rusanovschi. De asemenea, monumentul este închinat ostașilor din Florești care au căzut în lupte în Primul Război Mondial, dar și jandarmilor din Compania Soroca, morți în 1923 la datorie în urma unor răscoale organizate ilegal de bolșevici cu scopul de a destabiliza situația din Basarabia și de a legitima ocuparea acesteia de către armatele lui Stalin.

Iulian Rusanovschi a menționat că monumentul a fost restabilit timp de un an de zile, proiectul de reconstituire fiind pus gratuit la dispoziție de arhitectul Mihail Andrieș.

Vulturul cruciat de bronz a fost turnat în atelierele sculptorului Veaceslav Jiglițchi, iar piatra a fost lucrată de maestrul Vladislav Lozan de la Cosăuți. Proiectul de restaurare a monumentului s-a bucurat de susținerea autorităților locale și a consulului Petrișor Ionel Dumitrescu, de la Consulatul General al României la Bălți.

Monumentul a fost sfințit de episcopul Antonie de Bălți în prezența autorităților locale și a consulului României la Bălți. Prezent la eveniment, expertul în drept constituțional Alexandru Arseni a menționat că ziua de 28 iunie 1940 a fost ziua unei mari nedreptăți, în care sovieticii au rupt această bucată de pământ de la patria-mamă. „În pofida tuturor încercărilor bolșevicilor de a da uitării ostașii români, istoria nu se uită și nu iartă. Spiritul unității noastre naționale nu a fost distrus. Eroii noștri care se găsesc în acest cimitir au luptat și au demonstrat tăria demnității noastre naționale. Îmi exprim respectul pentru cei care au contribuit la ridicarea acestui monument. Eroii de aici, ca și cei care au luptat mai târziu la Nistru, au apărat integritatea acestui pământ. Noi, urmașii, trebuie să apărăm ceea pentru ce au luptat ei, pământul nostru, și să rămânem uniți”, a spus Alexandru Arseni.

„28 iunie reprezintă 82 de ani în afara Țării”

Fostul lider PL, Mihai Ghimpu, cel care a semnat decretul prin care această dată a fost declarată Ziua Ocupației Sovietice, menționează că în acest an s-au împlinit 82 de ani de la raptul care a lăsat Basarabia în afara Țării. Rusia bolșevică a contribuit la distrugerea noastră ca români, prin deportarea a sute de mii de intelectuali în Siberia și foametea organizată în anii 1946-1947, care a dus la peste 300 de mii de morți. Rusia a jefuit prin naționalizări ale averii și pământului băștinașilor, a încercat să distrugă conștiința națională prin interzicerea limbii și a istoriei românilor. Mai târziu Rusia și-a adus armata și a ocupat partea din stânga Nistrului. „A adus sărăcie, hoție și nedreptate”, a conchis Mihai Ghimpu.

Datele istoricilor arată că în timpul celor două perioade de ocupaţie sovietică, după 1940 şi 1944, au fost înregistrate pierderi umane de peste un milion și jumătate de persoane din ţinutul Basarabiei.

CASETĂ:

„În textul ultimatumului de pe 26 iunie 1940 autoritățile sovietice mințeau că Basarabia era populată în principal de ucraineni: „În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană”.

În ultimatum se mai adăuga: „Acum, când slăbiciunea militară a U.R.S.S. ține de domeniul trecutului, iar situația internațională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moștenite din trecut pentru a pune bazele unei păci solide între țări, U.R.S.S. consideră necesar și oportun ca în interesele restabilirii adevărului să pășească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice”, notează Historia.ro.

Decizia de acceptare a ultimatului sovietic și de executare a unei „retrageri” din Basarabia și nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de Coroană în noaptea de 27 spre 28 iunie 1940. După cum este consemnat în jurnalul regelui Carol al II-lea, rezultatul votului a fost următorul: 6 voturi pentru respingerea ultimatumului: Ștefan Ciobanu, Silviu Dragomir, Victor Iamandi, Nicolae Iorga, Traian Pop, Ernest Urdăreanu; 20 de voturi pentru acceptarea ultimatumului: Petre Andrei, Constantin Anghelescu, Constantin Argetoianu, Ernest Ballif, Aurelian Bentoiu, Mircea Cancicov, Ioan Christu, Mitiță Constantinescu, Mihail Ghelmegeanu, Ion Gigurtu, Constantin C. Giurescu, Nicolae Hortolomei, Ioan Ilcuș (Ministru de război), Ion Macovei, Gheorghe Mironescu, Radu Portocală, Mihai Ralea, Victor Slăvescu, Gheorghe Tătărescu (prim-ministru), Florea Țenescu (șeful Marelui Stat Major al Armatei); o abținere: Victor Antonescu.

În teritoriile anexate a fost instaurat un regim sovietic de ocupaţie, opresiv şi represiv.