Exporturile de grâu, între nesiguranța autorităților și necesitățile fermierilor

348
0

Comisia pentru Situații Excepționale a acceptat în ședința din 21 iunie deblocarea exporturilor de făină, interzise ca și exporturile de grâu la începutul războiului din Ucraina. Exportul grâului rămâne, însă, restricționat. Autoritățile nu știu exact ce recoltă de grâu va fi strânsă în acest an și nu vor să riște.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Pentru a găsi soluții pentru problema exportului de cereale, Camera de Comerț Moldo-Americană AmCham a organizat luni o dezbatere cu mai mulți actori interesați de acest proces.

Deblocarea exportului făinii, nu și al grâului

După deblocarea exportului făinii va urma și exportul de grâu. Dar trebuie să avem certitudinea că vom avea suficient grâu”, a menționat Vasile Șarban, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

Potrivit lui Șarban, problema ridicării restricției pentru exportul de grâu ține de lipsa unor date statistice exacte privind rezervele existente de grâu și recolta viitoare. Autoritățile nu știu exact cât grâu mai este în hambare și cât va fi recoltat pentru a vedea cât poate fi exportat ca să nu fie afectată securitatea alimentară a statului.

Ne dăm foarte bine seama că trebuie să deblocăm exportul de cereale, dar ne împiedică anumite lucruri. Este vorba despre cifra statistică. Nu în toate raioanele există specialiști, responsabili pe domeniul agricol, care pot face o estimare cât de cât exactă a recoltei viitoare. Avem nevoie de cifre clare privind recolta din acest an. Pentru moment, estimările sunt de circa 900 mii de tone, însă trebuie să luăm în calcul situația agroclimaterică destul de sumbră în partea de centru și de sud a Republicii Moldova, care ne dă peste cap estimările și opțiunile”, spune secretarul de stat.

Însă oficialul nu a dat vreun indiciu privind data când vor fi deblocate exporturile.

Agricultorii știu foarte bine că putem vorbi despre recoltă nu atunci când facem estimări, dar atunci când o avem depozitată în hambare. Nu zic că vom debloca exportul atunci când recolta va fi depozitată în hambare. Așteptăm acum niște cifre ca să venim cu argumente către Comisia pentru Situații Excepționale pentru a lua niște decizii corecte”, spune el.

Potrivit lui, în prezent în Republica Moldova sunt înregistrate oficial capacități de stocare de cereale de 750 de mii de tone. Aici sunt depozitate, pentru moment, circa 735 de mii de tone de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui. Însă există silozuri, hambare și depozite mai mici, care nu sunt luate în calcul în această statistică.

Fermierii au nevoie de bani, dar și să-și elibereze depozitele

De cealaltă parte, fermierii cer permisiunea de a exporta grâul, pentru a obține lichiditățile de care au mare nevoie ca să-și achite datoriile, pentru campania de recoltare, care începe, dar și pentru semănatul de toamnă. Totodată, ei trebuie să-și elibereze depozitele de cerealele de anul trecut pentru a face loc recoltei noi.

Există patru factori, care complică activitatea fermierilor în acest an. Unii pot fi influențați, însă asupra altora nu avem nicio putere”, spune Valeriu Nicușor, administratorul întreprinderii AGRO-SZM.

Potrivit lui, ar fi vorba de războiul din Ucraina cu toate dificultățile logistice pe care le comportă, scumpirea carburanților, îngrășămintelor și a altor inputuri pentru agricultură, seceta și interdicția de a exporta grâul.

Desigur, nu avem nicio putere asupra războiului din Ucraina, nu putem schimba nimic în această privință, prețurile mari sunt o tendință globală pe care iarăși nu o putem controla. Putem doar să cumpărăm din timp motorină, până nu s-a scumpit și mai mult. În privința secetei, știința agronomică ne permite să reducem din impactul acesteia, însă nu într-o măsură suficient de mare. Rămâne cel de-al patrulea factor, legat de politica internă a statului și care poate fi influențat. Trebuie exclusă interdicția pentru export ca să transformăm produsele în bani”, spune agricultorul.

AGRO-SZM, compania fiică a societății moldo-germane Südzucker Moldova, deține 14 mii de hectare de terenuri, dintre care șapte mii sunt semănate cu cereale. Acum întreprinderea are în hambare cinci mii de tone de grâu, pe care nu-l poate vinde din cauza restricțiilor.

Pe de o parte, sunt blocate depozitele, care trebuie eliberate pentru a face loc noii recolte. Pe de altă parte, acest grâu reprezintă bani, de care avem acum mare nevoie, inclusiv pentru a rambursa creditele luate anterior de la compania-mamă”, menționează administratorul.

În urma presiunilor fermierilor, autoritățile au spus că exportul de grâu va fi permis. Președintele Comisiei Parlamentare pentru Agricultură și Industria Alimentară, Vladimir Bolea, a spus, chiar, că acest lucru se va întâmpla la următoarea ședință a Comisiei pentru Situații Excepționale.

Blestemul ecartamentului diferit

Totuși, problemele fermierilor nu se opresc aici, or acum este extrem de dificil să exporți grâul peste hotare.

Din cauza blocării porturilor ucrainene, grâul din țara vecină este exportat acum pe căi alternative, inclusiv prin Republica Moldova, dar și pe Dunăre. Și este vorba despre o cantitate enormă de grâu ucrainean, care trebuie exportat – între 20 și 30 de milioane de tone, potrivit diferitor estimări.

Reorientarea rețelelor logistice pentru întregul comerț ucrainean, nu doar pentru cereale, a creat deja cozi imense la hotarele acesteia cu țările Uniunii Europene. La hotarele Republicii Moldova cu România, de asemenea, s-au creat cozi imense, autoritățile celor două state încercând să soluționeze cumva problema.

În ce privește cerealele, situația este extrem de complicată, or o cantitate atât de mare este, practic, imposibil de exportat pe cale terestră și pe Dunăre în răstimpul scurt care a mai rămas până la noua recoltă. Liderii de organizații internaționale, dar și ai unor state caută soluții pentru grăbirea exportului de grâu ucrainean, îngreunat și de diferența de ecartament al căilor ferate dintre Ucraina și Europa. Grâul ajuns la hotarul european în vagoane ucrainene, urmează să fie transbordat în vagoane europene, iar această procedură încetinește procesul. Pentru soluționarea problemei, președintele SUA, Joe Biden, a propus construcția unor silozuri temporare la hotarul Ucrainei cu vecinii săi europeni, unde să fie descărcat repede grâul din vagoanele ucrainene pentru ca mai apoi să fie încărcat în vagoanele pe ecartament îngust. Această măsură ar fluidiza exportul și ar da posibilitatea unei eliberări rapide a silozurilor de cereale din Ucraina pentru a face loc noii recolte.

Soluții similare propun și autoritățile de la Chișinău, în Republica Moldova existând aceeași problemă a ecartamentului rusesc, diferit de cel european.

Vasile Șarban a spus în acest context că o soluție ar fi construcția de noi silozuri și capacități de transbordare a cerealelor în portul Giurgiulești. O cooperativă de producători și exportatori de cereale chiar este gata să înceapă acest proces. Altă soluție ar fi construcția unor silozuri pentru cereale în stația de trenuri Berești din raionul Ungheni. Acolo chiar ajunge o linie ferată cu ecartament îngust, european. Rămâne doar de construit silozurile.

Altă soluție ar fi utilizarea liniei cu ecartament lat, care ajunge din Republica Moldova peste Prut în portul Galați. Potrivit lui Radu Mușinschi, manager de țară pentru România și Serbia al grupului de companii Trans-Oil, odată reparată, pe această linie ar putea fi transportate circa 100 de vagoane pe zi în portul Galați.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT