În loc de stele… gloanțe

La Teatrul Național ,,Mihai Eminescu” (TNME) a avut loc recent premiera spectacolului-manifest ,,Requiem pentru Bucea”, montat de regizorii Mihai Fusu și Luminița Țâcu. Chiar la începutul spectacolului au răsunat poemul ,„Gloanțe” de Dumitru Crudu și versuri din cunoscuta melodie ucraineană ,,Ой у лузі червона калина…”.

„În loc de stele… gloanțe/ Pescăruși pe câmpul de luptă/ Vise date în subsol /Tăceri înfundate /Răsărit de soare furat /Tărâm cu lacrimi…”

La 24 februarie 2022 a început invazia Rusiei în Ucraina – un război nedeclarat, primejdios nu doar pentru țara atacată, ci pentru întreaga lume. Bucea, alături de Mariupol, Borodyanka, Irpin, au devenit simboluri ale unei tragedii care a zguduit planeta. 

Mihai Fusu: „Teatrul este pentru noi o formă de rezistență împotriva invadatorilor ruși”

„Cred că e un spectacol extrem de important: ca mesaj, ca formă estetică, ca modalitate de comunicare cu spectatorul, ca punere în valoare a poeziei, în general, și a celei dedicate războiului din Ucraina, în mod special. Am văzut reportaje cu străzi din Kiev și alte orașe ale Ucrainei cu arici antitanc, instalați pentru a opri tancurile rusești, am văzut Teatrul de Operă din Odesa, înconjurat de ziduri de protecție din saci cu nisip și iarăși arici antitanc, am văzut Teatrul din Mariupol distrus de rachete rusești. Lesyk Panasiuk, unul din scriitorii ucraineni, ale cărui poezii au fost rostite în spectacol și care ne-a trimis un mesaj video, ne spune în mesajul său despre nimicirea sistematică de către armata rusă a obiectivelor culturale ale Ucrainei – teatre, biblioteci, muzee, astfel încercându-se nimicirea spiritului ucrainean. Ne-am zis, atunci, că teatrul este pentru noi o cetate de rezistență împotriva invadatorilor ruși, actorii sunt soldații pe poziții, iar poezia și cuvântul sunt armele noastre”, a declarat pentru „Gazeta de Chișinău”, regizorul Mihai Fusu. 

Dumitru Crudu: „Sperăm că acest spectacol va fi jucat într-o bună zi la Bucea”

Dumitru Crudu, scriitorul și inițiatorul proiectului, a accentuat că piesa are un mesaj anti-război și promovează pacea, spectacolul incluzând poezii de război ale poeților din Ucraina, România și Republica Moldova. 

„Acest spectacol este foarte important, pentru că războiul nu s-a terminat, războiul continuă, viitorul este nebulos – prin acest spectacol, asta am vrut în primul rând să arătăm. Visăm ca la un moment dat spectacolul să se joace și în alte părți, și într-o bună zi sperăm că Dumnezeu ne va îndeplini acest vis, să-l jucăm și în Bucea”, a spus Dumitru Crudu. 

Poeții și actorii s-au unit pentru a-și face cuvântul auzit 

Scriitoarea Maria Pilchin se numără printre poeții ale căror poezii au răsunat în cadrul spectacolului, ea mărturisește: „Sunt copleșită, știam ce se va întâmpla, deși aseară m-a sunat cineva și mi-a vorbit din culise, mi-a spus că e ceva extraordinar. I-am redescoperit pe Mihai Fusu și Luminița Țâcu, pe actorii Teatrului Național. Exista în cazul meu un egoism poetic – să văd ce vor face cu un text poetic –, iar ceea ce am văzut astăzi m-a surprins, mi-a și fost frică de puterea, energia cu care zburau cuvintele pe scenă”. 

Un alt poet, Alexandru Popescu, care a contribuit prin poezia sa la realizarea acestui spectacol, ne-a spus: „În primul rând, acest spectacol este despre Ucraina, dar este și despre noi, pentru că este vorba despre umanitate, despre inima noastră, despre compasiune”.  

Actorul și prezentatorul TV, Anatol Durbală, a fost printre spectatorii acelei seri, el afirmă că se simte mândru de faptul că regizorii, scriitorii își spun cuvântul, își exprimă deschis o atitudine fermă care își are locul potrivit în aceste momente pe care le trăim: „Am venit împreună cu clasa mea de studenți. Am intrat pe intrarea principală a teatrului și ne-a furnicat în spate, ne-au tulburat sacii cu nisip, instalațiile de protecție, din primii pași de pe scări ne-au cuprins emoțiile, când am văzut bicicleta, căciulița aia, copiii aceștia amplasați. Am ascultat cu atenție versurile din spectacol și îi apreciez mult pe colegii mei de la TNME că își spun cuvântul, nu tac, își exprimă deschis o poziție civică și cetățenească. A fost emoționant, m-am simțit chiar mândru de faptul că s-a întâmplat așa ceva în teatrul în care lucrez”. 

La acest spectacol au fost și invitați din Ucraina. Bunăoară, Ludmila Vansovska din sătucul Yasnogorodka ne-a mărturisit: „Satul meu este în apropierea Bucei. E foarte dificil să conștientizezi ce s-a întâmplat cu-adevărat acolo, cât de mare e nenorocirea care a dat peste noi. Aduc sincere mulțumiri Republicii Moldova pentru solidaritate, pentru înțelegere”. 

Solidari cu Ucraina

„Noi ne-am pierdut liniștea pe 24 februarie, când Federația Rusă a atacat Ucraina. A fost necesar ca acest manifest să apară, pentru a fi solidari cu ucrainenii. Iată că ne-au plâns și nouă sufletele, dar, totodată, acest manifest ne dă speranță că binele va birui răul, că Pacea va birui Războiul, și desigur, ne trezește un sentiment de admirație față de poporul ucrainean care întotdeauna a fost diferit de poporul rus, iar rușii întotdeauna au vrut să spună că de fapt nu există națiune ucraineană, dar ea există, este o națiune mare. Slavă Ucrainei! Slavă Eroilor!”, a declarat pentru „Gazeta de Chișinău” Corina Fusu.

Printre poeții din Ucraina, România și Republica Moldova ce au contribuit la realizarea acestui spectacol se numără: Anastasia Afanasieva, Alexandra Arnăut, Mădălina Botnaru, Ruxandra Cesereanu, Dumitru Crudu, Rodica Gotca, Valeria Gribinenco, Boris Gumeniuk, Maria Ivanov, Iya Kiva, Georgiana Mărculescu, Daniela Moisiciuc, Lesyk Panasiuk, Cosmin Perța, Maria Pilchin, Nicolae Popa, Savu Popa, Alexandru Popescu, Radmila Popovici, Vasilisa Savitkaia, Grigory Semenchuk, Moni Stănilă, Ronin Terente, Alexandra Toledo, Augustina Visan.

Proiectul a fost inițiat de scriitorul Dumitru Crudu. Scenografia e semnată de Mariana Bivol-Tonu, conceptul video este realizat de Ian Onică. Concept de spectacol și regie: Mihai Fusu și Luminița Țâcu.

„Requiem pentru Bucea/Реквієм за Бучею” este un proiect al Teatrului Național „Mihai Eminescu” în colaborare cu Centrul de Arte „Coliseum” și cu participarea Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.

Ludmila Hițuc