Alexandru Cosmescu, înveșmântat în mantia-i de mentor

639
0
Scriitorul Vladimir Beșleagă Foto: Nadejda Roșcovanu

Ajunși în anul comemorării centenarului scriitorului și traducătorului Alexandru Cosmescu (1922 – 1989), devine tot mai importantă studierea vieții și activității sale literare. Or, timpul se scurge iremediabil, iar cei ce l-au cunoscut și apreciat după meritele pe care le-a avut în promovarea artei cuvântului scris, în special colegii de breaslă, au trecut – unii dintre ei – la cele veșnice…

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Iată și o carte de referință în acest sens, ce poartă un titlu conotativ – „Cu tot ce-a fost odată el” (Chișinău, Ed. Universitas, 1992) – și presupune o investigație biobibliografică diversă, printre coautori figurând nume emblematice ale culturii basarabene, cum ar fi Ion Ungureanu, Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă, Alexandru Gromov, Serafim Saka ș.a.

Editată în urmă cu tocmai 30 de ani, probabil cu ocazia unei comemorări, scrierea sau, mai bine zis, scrierile per ansamblu desenează cu fiecare caz luat în parte și în mod retrospectiv portretul veridic al literatului, trădând pe ici-colo un soi de atașament sufletesc nedisimulat și neobișnuit al autorilor, o empatie firească și directă ce trece ca „un fir de purpură și foc” de la reprezentanții generației lui Vasile Vasilache („Mărturisiri pentru cei vii”) sau Alexandru Gromov („Preceptul”) la mai tinerii scriitori pe atunci Claudia Partole („Maestrul ne veghează”) sau Nicolae Rusu („La Cosmescu”).

Ceea ce transpare din aproape toate evocările cuprinse în carte și se impune astfel a fi remarcat în primul rând e calitatea de mentor a lui Alexandru Cosmescu, pe care o manifesta necondiționat și fără echivoc cu diferite ocazii, modul personal de a descoperi noi talente printre tinerii autori și capacitatea de a le promova. Există si un poem în debutul cărții, semnat de Leonida Lari, unde autoarea zice: „Suflet copil și visător,/ Furat de timp, de toți și toate,/ Credeai în harul tuturor/ Și într-un spirit de dreptate.//… Și-n fiecare nou-venit/ Vedeai lumina, nu eresul,/ Și te-ntrebai necontenit/ Poate acesta e alesul?…” . Supranumit „sfătuitor cultural”, consulta tinerii pe unde se întâmpla să se afle, dar mai ales acasă, acolo unde unii din ei veneau chiar și după trecerea maestrului în eternitate.

Personal, i-am descoperit spiritul de exeget veritabil, dornic de a susține scriitorii tineri, parcurgând textele din cartea „Sol. Fata Morgana” de Leonard Tuchilatu (Ed. „Crater”, București, 1995, ediție revăzută), unde semnează o prefață la capitolul proză, intitulată în mod semnificativ „…Și Leonard Tuchilatu – Prozatorul sau Permanențele unei Solii”. Aici e pusă în prim-plan ideea de destin tragic, reliefată în opera autorului romanului „Nea Nae” care, la rândul ei, „se constituie într-un destin”, afirmând că tânărul scriitor „a trăit nu ca durată, ci ca sens, precum și, mai ales, a scris nu ca întindere, ci ca dimensiune – numai la acest mod”.

Pe tot parcursul vieții, Alexandru Cosmescu n-a încetat să scrie prefețe la cărți și să publice cronici literare în ziarele și revistele vremii, dar a făcut-o discret, îmbinând cum a știut mai bine travaliul de literat și traducător cu cel de mentor exemplar, lucrări în care să ne putem regăsi ființa și identitatea națională. În arhiva familiei este păstrată o duzină de procese-verbale de la diverse întruniri ale echipelor editoriale din care a făcut parte, ce conțin avize și recomandări semnate de el la cărțile ce urmau să fie editate.

Printre autorii care au avut norocul să îi poarte girul se numără, pe lângă Nicolae Rusu și Claudia Partole, amintiți mai sus, Liviu Damian, Leonida Lari, Haralambie Moraru, Ion Bradu, Lidia Istrati, Victor Dumbrăveanu, Silvia Celac, Ion Iachim, Ion Diordiev, Viorel Mihail, Vlad Pascaru, Sanda Lesnea ș.a.

Andrei LANGA, cercetător științific superior, MNL „M. Kogălniceanu”

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT