BNM continuă să scumpească creditele pentru a stăvili inflația

233
0

 Banca Națională a Moldovei scumpește și mai mult creditele, urmărind o temperare a creșterii prețurilor căreia nu-i poate face față în contextul războiului din Ucraina și al scumpirilor excesive ale resurselor energetice și ale alimentelor.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a majorat joi rata de bază aplicată la unele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu trei puncte procentuale până la nivelul de 15,5 la sută anual.

 Scumpirea creditelor și depozitelor ar trebui să reducă banii de pe piață și, în final, consumul

Ratele dobânzilor la creditele overnight se stabilesc la nivelul de 17,5 la sută, iar la depozitele overnight – la 13,5 la sută. Totodată, începând cu data de 16 mai, băncile vor trebui să-și majoreze normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și valută neconvertibilă cu două puncte procentuale până la 30 la sută.

Pentru mijloacele atrase în valută, norma rezervelor obligatorii crește cu trei puncte procentuale până la 33 la sută. Altfel spus, treizeci la sută din toate mijloacele atrase în lei moldovenești de către bănci sunt scoase de pe piața de creditare și ținute în rezerve. La fel și mijloacele atrase în dolari.

Decizia BNM, prezentată de guvernatorul BNM, Octavian Armașu în cadrul unui briefing cu membrii Clubului Presei Economice, are la bază, potrivit acestuia, o nouă prognoză a inflației, care vine în contextul efectelor crizei pandemice și al războiului din Ucraina.

Astfel, majorarea ratei de bază, dar și a ratelor dobânzilor la creditele și depozitele overnight trebuie să atragă după ele scumpirea creditelor și a depozitelor. Drept urmare, BNM urmărește să descurajeze creditarea populației așa cum ratele dobânzilor la credite vor fi mai mari. Pe de altă parte, majorarea ratelor dobânzilor la depozite ar trebui să-i determine pe oameni să-și depună banii în depozite bancare.

Toate aceste măsuri urmează să reducă banii aflați în circulație, să reducă consumul și, în final, să stăvilească creșterea prețurilor, adică inflația.

Scumpirea resurselor energetice și războiul din Ucraina duc la majorarea prețurilor

Potrivit lui Armașu, procesele inflaționiste au la bază creșterea prețurilor internaționale la resursele energetice și la produsele alimentare, dar și o serie de probleme specifice doar Republicii Moldova din cauza dependenței lanțurilor de aprovizionare locală de agenții economici din Ucraina.

Inflația exacerbată, care a ajuns luna trecută la 22,16% a fost provocată de criza pandemică și amplificată de războiul din Ucraina.

Totodată, Armașu anunță că în viitorul apropiat inflația va fi și mai persistentă și acest fapt a determinat aplicarea unor măsuri de politică monetară mai restrictivă, care să permită revenirea la un echilibru pe piața monetară.

Cu orientare spre oameni, decizia urmărește atenuarea presiunilor inflaționiste, protejarea economiilor populației, în mod special stimularea creșterii ratelor la depozite bancare și, ca rezultat, menținerea stabilității financiare.

Șocurile inflaționiste primare, cum ar fi scumpirea gazului, provoacă șocuri secundare, în special majorarea tarifelor la utilități, îndeosebi acolo unde deciziile de majorare nu au fost luate la timp.

„În contextul situației create, BNM, la fel ca alte bănci centrale, inclusiv din economiile avansate, recurge la înăsprirea măsurilor de politică monetară. Acestea se impun pentru a preveni consecințe mult mai dureroase în viitor și a evita extinderea sărăciei în rândul populației”, a explicat guvernatorul BNM decizia de politică monetară.

Potrivit acestuia, Republica Moldova este o țară mică și cu o economie deschisă, deci vulnerabilă, în fața unui impact din exterior.

De aceea, Banca Națională va continua să monitorizeze cu prudență evoluția componentelor inflației și a factorilor de natură să afecteze dinamica acesteia, precum și riscurile și incertitudinile cauzate de războiul din Ucraina.

Pe de altă parte, Octavian Armașu dă asigurări că situația sistemului bancar este stabilă, băncile făcând față situației deloc simple în care se află Republica Moldova.

De asemenea, guvernatorul dă asigurări că și rezervele valutare gestionate de Banca Națională rămân la un nivel confortabil pentru a asigura stabilitatea financiară a statului.

Moldovenii nu mai vând valută așa ca înainte

Precizarea vine în contextul diminuării puternice a rezervelor valutare în ultimele două luni. De la începerea războiului din Ucraina, BNM a fost nevoită să verse pe piață 232,8 milioane de dolari din rezervele oficiale în contextul războiului din Ucraina, care i-a făcut pe moldoveni să vândă mai puțină valută și să cumpere mai multă valută de la casele de schimb. Drept urmare a acestei atitudini, s-a creat un deficit acut de valută atât pe piața valutară în numerar, cât și pe cea fără numerar, iar mișcarea BNM a fost făcută pentru a nu admite o prăbușire a leului din cauza insuficienței de valută pe piață.

BNM anunța acum o săptămână că în luna martie situația pe piața valutară s-a înrăutățit, înregistrându-se o cerere netă de valută, atât din partea agenților economici, cât și din partea persoanelor fizice.

Structura pieței valutare moldovenești este formată astfel încât la casele de schimb, în numerar, se vinde mai multă valută decât se cumpără, datorită volumului mare de valută transferată de peste hotare. Astfel, pe segmentul operațiunilor de cumpărare-vânzare a valutei în numerar, de regulă, se creează constant un surplus sau o ofertă netă de valută. Aici tranzacționează, în special, persoanele fizice.

Acest surplus este folosit pentru a acoperi deficitul sau cererea netă de valută, creată pe piața valutară fără numerar, unde operează persoanele juridice, care mai mult cumpără valută decât vând. Și asta deoarece exporturile aduc de câteva ori mai puțină valută decât este necesară pentru a plăti importurile.

Iată că, în martie, pe fundalul războiului din Ucraina, persoanele fizice nu au mai vândut valuta primită de peste hotare, cumpărând mai multă valută decât de obicei. Drept urmare, pe acest segment a fost înregistrat un deficit de valută de 26,1 milioane de dolari. Comparativ, în februarie, pe segmentul tranzacțiilor în numerar a fost înregistrat un surplus de valută de 101 milioane de dolari.

Drept urmare a situației create, pentru a nu admite o prăbușire a monedei naționale, BNM a fost nevoită să scoată bani din rezerve pentru a suplini oferta de valută atât pe segmentul în numerar (persoane fizice) cât și pe cel fără numerar (persoane juridice). Astfel, Banca Națională a precizat că a intervenit pe piața valutară, prin vânzări nete de valută în volum de 232,8 milioane de dolari.

 

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here