Politica monetară pe timp de război. Ce face BNM pentru a proteja economiile populației

1009
0

Agresiunea rusească în Ucraina a schimbat radical realitatea, iar provocările cu care se confrunta economia Republicii Moldova încă din vara anului trecut au devenit și mai dure. În contextul nou creat, Banca Națională a Moldovei a înăsprit și mai mult politica monetară și așa destul de severă chiar înainte de declanșarea războiului din țara vecină.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Pentru a securiza cât de cât economiile populației, a opri inflația și a nu admite deprecierea leului, BNM a adoptat miercuri un nou set de măsuri pentru a limita creditarea și a reduce masa monetară aflată în circulație.

BNM continua să scumpească banii

Comitetul executiv al BNM a adoptat în cadrul ședinței din 15 martie majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu două puncte procentuale de la 10,5 la sută până la 12,5 la sută anual. S-au majorat ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight cu două puncte procentuale, până la 14,5 și 10,5 la sută anual.

La modul practic, aceste modificări înseamnă că creditele dar și depozitele se vor scumpi. Dobânzile la creditele oferite de bănci vor fi mai mari, ceea ce va descuraja populația să ia împrumuturi, iar ratele mai înalte la depozitare, din contră, îi vor încuraja pe oameni să-și depună banii în bănci. Astfel, masa monetară se va reduce, iar cererea pentru bunurile de larg consum va scădea, acest factor urmând să stăvilească într-o oarecare măsură creșterea prețurilor, care a luat o amploare și mai mare odată cu invadarea Ucrainei de către armata Federației Ruse.

Toate băncile înăspresc politica monetară

Evenimentele tensionate din regiune deteriorează condițiile economice regionale și cele mondiale, cu repercusiuni severe asupra evoluției inflației globale, care era deja la nivel ridicat. În acest context, se atestă creșterea excesivă a cotațiilor pe piețele internaționale asociate resurselor energetice, produselor alimentare și celor la metale prin suprapunere cu perturbările din lanțurile de producție și aprovizionare. Bursele și piețele financiare internaționale înregistrează volatilități sporite”, spune BNM.

În același timp, se manifestă criza umanitară generată de valul de refugiați din Ucraina. Tensiunile din regiune implică incertitudini și riscuri majore, de natură să ajusteze prognozele inflației în sens ascendent. Pe acest fundal, atât băncile centrale ale valutelor de rezervă (Euro; Dolar), dar și cele din Europa Centrală și de Est continuă procesul de înăsprire a politicii monetare.

Dependenți de prețurile de pe piețele internaționale

În aceste condiții, majorările prețurilor sunt inevitabile oricăror economii, însă cele mai vulnerabile sunt țările dependente de cotațiile și de evoluțiile de pe piețele internaționale prin prisma prețurilor de import. Spre exemplu, Republica Moldova importă sută la sută din necesarul de carburanți, iar scumpirea acestora pe piețele internaționale se reflectă imediat în prețurile la pompă în Republica Moldova. Și scumpirea produselor alimentare la nivel internațional se răsfrânge direct asupra prețurilor în Republica Moldova. Odată cu declanșarea războiului, s-au creat disfuncționalități în aprovizionarea pieței cu o serie de produse alimentare, importate tradițional din Ucraina, Rusia și Belarus. În prezent, importarea acestor produse se reorientează spre alte țări. Schimbarea furnizorilor și a rutelor logistice se răsfrânge iarăși asupra creșterii prețurilor. În plus, blocarea portului din Odesa, care era principala cale maritimă prin care ajungeau în Republica Moldova mărfurile de larg consum, a creat dificultăți suplimentare. Acum containerele cu mărfuri sunt reorientate spre portul Constanța, care face față cu greu sporirii fluxului de nave. Toți acești factori, într-o oarecare măsură, sporesc costurile mărfurilor și, respectiv, influențează creșterea prețurilor.

Inflația, aproape de 19 la sută

Creșterea prețurilor măsurată prin rata anuală a inflației, la sfârșitul lunii februarie era de o amploare nemaivăzută din 1998 în Republica Moldova. Doar într-o lună rata anuală a inflației a crescut cu 1,9 puncte procentuale, ajungând la 18,5 la sută.

BNM semnalează și mai departe riscuri majore privind creșterea prețurilor pentru perioadele ce urmează.

Și nu se știe cum va influența criza din Ucraina evoluția de mai departe a prețurilor de la noi și a economiei în general.

Evoluția economiei pe termen mediu este afectată de riscurile și incertitudinile legate de război, ce țin de durata, magnitudinea și posibilele escaladări.

În acest sens, am putea vorbi de o creștere a consumului populației pe seama refugiaților, pe de o parte, și de contractarea remiterilor atât din spațiul CSI pe fondul tensiunilor din regiune, cât și din alte state în contextul sporirii costurilor de trai la nivel internațional și limitării capacităților de economisire a conaționalilor noștri aflați la muncă peste hotare, atenuând astfel sursele de finanțare a consumului, pe de altă parte.

Înăsprirea anterioară a politicii monetare nu a oprit apetitul de creditare a moldovenilor

Este de menționat că înăsprirea politicii monetare a început încă în iulie 2021, dar mai cu seamă în septembrie, la începutul lunii februarie rata de politică monetară ajungând la 10,5 la sută. Însă scumpirea creditării nu a oprit apetitul moldovenilor de a se împrumuta la bănci. În luna februarie, acordarea de credite noi a sporit cu 49,7 la sută față de ianuarie, deși ritmul anual de creștere a creditelor acordate s-a temperat ușor.

Chiar dacă rata medie ponderată la credite a constituit 9,22 la sută, iar la depozite, de 4,97 la sută anual, înregistrând o creștere de 0,13 puncte procentuale și, respectiv, 0,11 puncte procentuale față de ianuarie.

Protejarea depozitelor și economiilor populației

Banca Națională anunță că decizia de majorare a ratei de bază urmărește atenuarea presiunilor inflaționiste, ancorarea așteptărilor inflaționiste, protejarea depozitelor și economiilor populației.

Totodată, BNM menționează că, în vederea atingerii obiectivului fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor, în calitate de autoritate monetară, își rezervă dreptul legal de a interveni la momentul oportun prin ajustarea instrumentelor de politică monetară.

BNM dă asigurări că monitorizează și situația din sistemul bancar al Republicii Moldova, reiterând că acesta rămâne stabil și viabil, iar suficiența rezervelor valutare îi conferă o arie de reacție în situația unei eventuale crize pentru asigurarea stabilității financiare.

În perioada ce urmează, vom monitoriza cu precauție nivelul lichidităților din sectorul bancar și, în caz de necesitate, vom injecta lichidități suficiente în piață”, ne asigură Banca Națională a Moldovei.

Aici este vorba despre operațiunile de introducere a valutei pe piață pentru a preîntâmpina deprecierea monedei naționale. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, o parte din moldoveni s-a grăbit să-și schimbe leii în valute forte, sporind cererea de valută. Pentru a nu admite scumpirea acesteia, Banca Națională a intervenit injectând cantități de valută. Pentru moment rezervele valutare, care se cifrează la aproape patru miliarde de dolari, îi permit să facă acest lucru în continuare. Totuși, rezervele valutare nu sunt nelimitate.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE