Deocamdată, este prematur să evaluăm în ce măsură agresiunea militară împotriva Ucrainei, declanșată săptămâna trecută de Federația Rusă, va avea repercusiuni asupra economiei Republicii Moldova. Acestea, însă, vor exista cu siguranță și vor fi destul de severe, manifestându-se, în final, printr-o creștere și mai mare a prețurilor decât până acum.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEDeși s-a redus considerabil în ultimul deceniu, comerțul Republicii Moldova cu statele din CSI deține încă o pondere importantă în raporturile ei comerciale.
Exporturile de vinuri, medicamente și fructe, printre cele mai afectate
Volumul total al exporturilor moldovenești în 2021 a fost de 3,14 miliarde dolari, din care 466,2 milioane dolari sau 14,8% revin țărilor CSI.
În Rusia s-au exportat mărfuri în valoare de 276,1 milioane dolari, în Ucraina – în valoare de 92,8 milioane și în Belarus – de 67,8 milioane dolari. Acestor trei țări, implicate mai mult sau mai puțin în războiul din Ucraina le revin 93,7% din toate exporturile moldovenești spre CSI.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, exporturile lunare ale Republicii Moldova în Ucraina sunt de 5,8 milioane de dolari.
În contextual războiului, cel mai vulnerabil sector la sistarea exportului spre Ucraina sunt fabricile de vinuri, care exportă lunar produse alcoolice în volum de un milion de dolari sau 12 milioane dolari anual. Exportul de produse alcoolice în Ucraina constituie 7-8% din totalul exporturilor de aceste produse.
Pe locul doi în ce privește exporturile noastre în Ucraina sunt produsele farmaceutice, volumul lunar fiind de 700 de mii de dolari sau 9 milioane anual.
Ramura farmaceutică este expusă puternic la sistarea exporturilor spre Rusia și Ucraina. Aceste două piețe constituie 75% din totalul exporturilor de produse farmaceutice.
Importurile de produse alimentare din Ucraina și Rusia vor fi substituite
În 2021, volumul importurilor către Moldova a fost de 7,17 milioane dolari, din care 1,9 milioane dolari (26,5%) revin țărilor CSI.
Din Rusia au intrat mărfuri în valoare de 1,05 miliarde de dolari, din Ucraina – de 667 milioane, iar din Belarus – de 145,3 milioane dolari. Aceste trei țări asigură 97,9% din toate importurile din țările CSI.
Din volumul total al importurilor către R.Moldova din Rusia, 417,3 milioane dolari sau 39,6% reprezintă gazele naturale. Deși gazele sunt rusești, iar transportul trece prin Ucraina, cei de la Gazprom au dat asigurări că își vor îndeplini angajamentele de livrare a gazelor. Pentru luna februarie prețul de achiziție la care Moldovagaz cumpără gaze de la Gazprom a scăzut cu 10 dolari pentru mia de metri cubi.
În ce privește produsele petroliere, acestea vin aproape în întregime din România. Însă asta nu înseamnă că suntem protejați de șocuri pe această piață. Atât pe piața mondială a gazelor, cât și pe cea a petrolului, Rusia joacă un rol important și excluderea sau limitarea accesului ei la piețele internaționale va duce la scumpirea produselor petroliere.
Se poate presupune că Republica Moldova se va confrunta cu o penurie de produse, inclusiv alimente. Într-adevăr, produsele din Rusia, Ucraina și Belarus ocupă de multă vreme o pondere semnificativă în comerțul cu produse alimentare. Asta nu înseamnă, însă, că va exista un deficit de astfel de produse, așa cum acestea vor putea fi importate fără probleme din România și alte state UE.
Luni, ministrul economiei Sergiu Gaibu a menționat că pericolul scumpirilor a crescut odată cu declanșarea războiului deoarece se va reduce sau se va opri complet importul de mărfuri din țările implicate în conflict, care sunt printre cei mai importanți furnizori de produse alimentare. Și acest fapt creează premise pentru scumpirea alimentelor. Pentru a stăvili creșterea prețurilor, Guvernul a decis extinderea listei de produse, în cazul cărora va fi limitată marja de profit.
Totodată, ministrul a menționat că executivul acționează deja pentru a înlocui volumul de mărfuri ce nu mai vine din Ucraina, Rusia sau Belarus, cu produse din alte țări, pentru a nu admite un deficit și o creștere a cererii și pe această cale. Ministerul Economiei, de comun acord cu Ministerul Agriculturii și Banca Națională vor conlucra pentru a monitoriza respectarea acestor limitări de prețuri.
Lista produselor sociale a fost extinsă
Până acum pe lista produselor de importanță socială erau pâinea, o parte din lactate, uleiul vegetal, făina, orezul, hrișca, crupele, precum și preparatele pentru copii. Comisia pentru Situații Excepționale a decis marți să extindă lista, care a fost completată cu mai multe alimente, inclusiv carne de porc pe os, carne de pasăre, pește congelat, zahăr, paste, ouă, ceapă, varză albă, morcov și sfeclă roșie în stare proaspătă.
Conform hotărârii Guvernului cu privire la preţurile de comercializare a produselor importante din punct de vedere social, acestea se comercializează la prețuri de achiziţie cu aplicarea adaosului comercial ce nu depășește 20%. În cazul pâinii și al colacilor, adaosul comercial aplicat nu trebuie să depășească 10% din valoarea de achiziție.
Produsele social-importante, atât din import, cât şi autohtone, supuse procesării în unitățile comerciale, se comercializează cu un adaos comercial nu mai mare de 40%.
Introducerea acestor limitări este de natură să diminueze într-o oarecare măsură creșterea prețurilor și rata inflației. Amintim că Biroul Național de Statistică a raportat la sfârșitul lunii ianuarie o inflație de 16,56 la sută, iar Banca Națională a Moldovei se așteaptă ca rata anuală de creștere a prețurilor să ajungă la 20,6 la sută în trimestrul trei. Aceasta ar putea să ajungă și la 27 la sută. Unul din cei mai importanți factori de creștere a prețurilor îl reprezintă scumpirea alimentelor, care este un fenomen de ordin global. Limitările scumpirilor produselor alimentare vor stăvili, într-o oarecare măsură, inflația, însă aceasta este condiționată de mai mulți factori.
Piața rusească nu va mai fi ce a fost
Importurile sau exporturile spre Federația Rusă și celelalte țări pot fi restabilite în scurt timp după încheierea ostilităților. Însă nu se știe în ce măsură Rusia va rămâne după încheierea războiului, indiferent de rezultate, o piață de desfacere la fel de atractivă ca până acum. Sancțiunile masive, aplicate Federației Ruse de către Occident, sunt de natură să lovească puternic asupra economiei rusești, asupra veniturilor rușilor și asupra capacității lor de cumpărare. Cu siguranță, ei vor ieși din acest război mult mai săraci decât au fost, iar, în timp, efectele se vor amplifica. În consecință, Republica Moldova nu va mai putea miza la fel de mult pe piața de desfacere rusească.
Aceeași situație este și în cazul remiterilor. Deși în scădere, remiterile din Federația Rusă încă mai erau destul de înalte anul trecut, la nivel de 12-13 la sută din totalul transferurilor. Sărăcirea Federației Ruse cu siguranță va reduce puternic volumul acestora, iar, cel mai probabil, o mare parte din migranții de muncă moldoveni vor părăsi țara și se vor orienta spre alte state, la fel cum s-a întâmplat după anul 2014.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
