Guvernul se asigură în perspectiva unei noi crize energetice

Cabinetul de miniștri a avizat pozitiv în ședința de miercuri, o modificare la legislația privind energia electrică, pentru ca Republica Moldova să poată importa energie electrică din două sau mai multe surse. Modificarea este necesară pentru a nu admite o criză a energiei electrice, așa cum s-a întâmplat în noiembrie, atunci când, pe lângă reducerea importului de gaze de la Gazprom, și Centrala Termoeletrică de la Cuciurgan (MGRES), singurul furnizor extern de electricitate pentru Republica Moldova, a redus dramatic volumul energiei livrate, punând în pericol securitatea energetică a statului.

Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), amplasată în regiunea Transnistreană și controlată de grupul de companii rusesc de stat Inter RAO EES, este în prezent singurul furnizor extern de energie electrică în Republica Moldova. Aceasta asigură între 75 și 80 la sută din energia electrică consumată în Republica Moldova, pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău. Celelalte 20-25 la sută, în funcție de volumul producției, sunt asigurate de producătorii interni, în special de Termoelectrica din Chișinău, CET Nord din Bălți, Centrala Hidroelectrică de la Costești-Stânca și din surse regenerabile, cum ar fi turbinele eoliene sau panourile fotovoltaice. Ultimele, au, deocamdată o pondere destul de redusă în mixul total de energie consumată.

Un alt factor de presiune

În luna noiembrie 2021, Republica Moldova a trecut printr-o criză puternică a gazelor, fiind pusă în pericol securitatea energetică a statului. Așa cum expirase Acordul privind cumpărarea gazului de către Moldovagaz de la Gazprom, se negocia un acord nou. Situația era destul de dificilă, or prețurile de pe piețele europene ale gazelor naturale băteau record după record și Republica Moldova era pusă sub presiunea de a cumpăra gaze la prețuri mari de piață dacă nu ceda unor cerințe ale Gazprom.

Peste vreo două luni de la acele negocieri, tot mai mulți politicieni din coaliția de guvernare afirmă că acestea ar fi fost inclusiv de natură politică. Negocierile erau foarte dificile, nu se ajungea la un numitor comun și exact în acea perioadă Gazprom a micșorat volumul de gaze livrat, reducând presiunea în rețea. Imediat, centrala electrică de la Cuciurgan a anunțat că, din cauza volumului de gaze redus, nu poate furniza volumul necesar de curent electric pe malul drept. Motivarea ridică semne de întrebare or, în acel moment, CET-urile din Republica Moldova au început să funcționeze pe păcură, importată din România și MGRES avea aceleași posibilități pentru a nu reduce volumul de energie livrat.

Oricum, centrala din Transnistria nu s-a complicat prea tare și a redus volumul, această atitudine fiind calificată ca un alt factor de presiune asupra părții moldovenești pentru a ceda cerințelor Kremlinului. Autoritățile moldovene au găsit însă ieșire din situație, achiziționând volumul lipsă de energie de la producătorii ucraineni, mișcându-se destul de repede, grație Stării de Urgență în sectorul energetic, care le-a permis să treacă peste unele reglementări legale pentru a contracta curent dintr-o sursă terță fără a umbla la modificarea legislației, proces anevoios și de lungă durată. Până la urmă, criza energetică a fost depășită, însă problema a rămas și astfel executivul de la Chișinău a elaborat un proiect de lege care presupune importul de energie din mai multe surse externe.

Doi sau mai mulți furnizori externi

Potrivit notei informative, alăturate proiectului de lege, avizat miercuri în ședința Guvernului, situația creată în noiembrie evidențiază necesitatea de a avea, conform Legii, cel puțin doi câștigători în cadrul licitațiilor organizate pentru achiziția de energie electrică.

Așa cum regulile actuale ale licitațiilor conduc la desemnarea unui singur câștigător, pentru creșterea siguranței în aprovizionarea cu energie electrică s-a impus includerea unei serii de elemente procedurale care să creeze un echilibru între obținerea celor mai mici costuri și asigurarea unui grad mai mare de siguranță în aprovizionarea cu energie electrică.

Drept urmare, criteriul unic de „preț minim” a fost înlocuit cu un cumul de obiective urmărite prin licitație, inclusiv obiective de siguranță în aprovizionare, creând astfel posibilitatea stabilirii de câștigători multipli la licitațiile pentru achiziționarea de energie.

În același timp Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) îi sunt transmise o serie de elemente procedurale, grație cărora aceasta va putea elabora o instrucțiune care va stabili rapoartele cantitative de achiziționat de la primii doi ofertanți semnificativi, în funcție de diferența procentuală dintre prețurile ofertate de aceștia. Spre exemplu, dacă diferența dintre primii doi ofertanți este de sub cinci la sută, se vor contracta de la aceștia cantități în proporție de 70 la sută de la primul câștigător și 30 la sută de la al doilea. Dacă diferența dintre ei este între 5 și 15 la sută, proporțiile de contractare vor fi de 80 la sută de la primul și 20 la sută de la al doilea câștigător. Dacă diferența va fi mai mare de 30 la sută, se va stabili un singur câștigător.

Ne e sortit să cumpărăm energie doar de la Cuciurgan?

Deja joi, în cadrul ședinței Legislativului, modificările au fost adoptate în prima lectură. Graba autorităților se explică prin faptul că acordul de achiziție a energiei electrice de la Cuciurgan expiră pe 31 martie 2022, iar deja în februarie-martie urmează a fi efectuate licitațiile pentru selectarea noilor furnizori de energie.

Deși acordul de cumpărare a energiei electrice de la MGRES expiră pe 31 martie, există puține șanse ca un alt producător să ofere energie electrică la un preț mai mic decât centrala din Transnistria. Și asta deoarece MGRES achită pentru gazele naturale un preț cu mult mai mic decât agenții economici din Republica Moldova sau cei din Ucraina. În condițiile în care consumatorii de pe malul drept al Nistrului achită 11 lei și 8 bani pentru un metru cub de gaze, cei din stânga Nistrului plătesc un preț simbolic, între 78 de bani și 98 de bani pentru un metru cub. Dar nici acești bani nu ajung la Moldovagaz și la Gazprom, ci în bugetul autoproclamatei republici nistrene. Și așa cum consumul MGRES este destul de mare, de circa 1,3 miliarde metri cubi anual, depășindu-l pe cel al întregii părți drepte a Republicii Moldova, banii transferați sunt destul de mulți, fiind unul dintre principalele instrumente de finanțare a regimului de la Tiraspol.

Pe de altă parte, Republica Moldova nu poate renunța la procurarea curentului transnistrean, în primul rând, din cauza faptului că din cele cinci linii electrice de tensiune înaltă, prin care se importă electricitate în Republica Moldova, patru sunt pe teritoriul Transnistriei și trec chiar prin centrul de la Cuciurgan. Așa că până nu va fi gata interconexiunea electroenergetică cu România, Republica Moldova se va afla la cheremul MGRES.

În ce privește producătorii ucraineni, aceștia au dublat în toamnă prețul energiei, or gazul la ei e chiar mai scump decât la noi. Chiar dacă beneficiază de gaze mai ieftine de 11 ori decât Chișinăul și decât Ucraina, MGRES a anunțat că va ridica prețul electricității vândute pe malul drept în corespundere cu prețul de piață.

În acest context, proiectul de lege ar putea să influențeze și prețul cerut de MGRES. Dacă va dori să rămână singurul importator pe malul drept, centrala va trebui să ceară un preț mai mic cu 30 la sută decât producătorii ucraineni.