„Sunteți bineveniți la Memorialul Ipotești”

832
0
Ala Sainenco, conf. univ., doctor în filologie, manager general al Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”

Interviu cu Ala Sainenco, conf. univ., doctor în filologie, manager al Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Dragă Ala Sainenco, cum e iarna la Ipotești?

Este o iarnă obișnuită: uneori cu zăpadă, alteori cu lapoviță sau chiar soare, cum se întâmplă în această parte a țării și în acest colț de lume. Bănuiesc însă că întrebarea dumneavoastră nu despre această iarnă este și, obligatoriu, iarna la Ipotești ar trebui să rimeze cu povești. Dacă vrem, o putem vedea și astfel, iar Ipoteștii și împrejurimile, atinse de poezie, creează o poveste de iarnă la Ipotești: „Când crivăţul cu iarna din nord vine în spate/ Şi mătură cu-aripa-i câmpii întinse late,/ Când lanuri de-argint luciu pe ţară se aştern,/ Vânturi scutur aripi, zăpadă norii cern” sau când „ghiaţa se ‘ntinde/ Asemeni oglinzilor./ Şi tremură brazii/ Mişcând rămurele”…

Iarna la Ipotești

 – Credeți că Eminescu, mic, mergea la săniuș?

Cu siguranță, Eminescu, în copilărie, făcea ceea ce face în mod obișnuit un copil. Dovadă sunt amintirile colegilor săi de școală. Există câteva scrisori ale unuia dintre colegii săi de la gimnaziul din Cernăuți, Ion Șahin, adresate lui Corneliu Botez – unele dintre acestea se păstrează în Fondul Documentar Ipotești – care ni-l prezintă antrenat în jocurile copilăriei. Fragmentar, aceste scrisori sunt reproduse de Corneliu Botez în cunoscutul volum omagial dedicat lui Eminescu. Jocuri, precum „de-a poşta”, sau „ca surugiii”, ori „fagurii de miere” îl atrăgeau și pe micul Eminovici. Săniușul trebuia să fi făcut parte dintre aceste atracții, iar „arhitectura” Ipoteștilor oferea și atunci panta necesară alunecărilor de sanie.

Cum vi-l imaginați copil?

Există câteva imagini care se desprind din Amintiri, cele ale lui Matei, fratele mai mic al poetului, sau ale colegilor de școală, documente de epocă, care permit, până la o limită, să conturăm o imagine a copilului Eminescu, dacă vrem. Avem, de exemplu, un portret din anii de liceu, pe care îl face T.V. Ștefanelli: „Cât timp a urmat Eminescu liceul era vorbă­reț şi vioi ca mai toți colegii săi, şi avea un veș­nic surâs pe buze, afară doar când nu ştia lecția. Acest zâmbet prielnic i-a câştigat inima colegi­lor săi, ceea ce nu împiedica însă ca la certe oca­zionale să se ghiontească între dânșii de-a bine­lea, şi în aceste cazuri de luptă tragicomică părul lung al lui Eminescu forma o mare atracţie pen­tru a fi zgâlțâit de mâinile colegilor săi”.

Ce ne puteți spune despre colectivul pe care îl conduceți la Ipotești?

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” are acum 36 de angajați, care sunt antrenați în numeroase activități. Memorialul Ipotești este amplasat pe un teritoriu de aproximativ 3,5 ha și în acest spațiu, pe lângă Casa părintească, mai există, ca obiective de vizitare, Bisericuța familiei Eminovici; Casa țărănească de epocă – Casa Papadopol, în care este amenajat un muzeu etnografic; Muzeul „Mihai Eminescu”, care are și două săli de expoziție temporară; o bibliotecă – Biblioteca Națională de Poezie „Mihai Eminescu” – cu peste 48 de mii de volume; depozite de artă și bunuri culturale; o pensiune cu șapte vile de cazare; mai are în administrare Lacul cu nuferi. O asemenea structură necesită, evident, și personal de specialitate, și personal care să se ocupe de întreținerea spațiilor. Cred că avem o echipă consolidată, cu relații suficient de armonioase ca să ne desfășurăm activitatea.

Pe ce direcții activați?

Memorialul, care are atât calitatea de muzeu-colecție publică, cât și calitatea de instituție de cercetare, având în structura sa și o bibliotecă – Biblioteca Națională de Poezie „Mihai Eminescu” –, dispunând și de spații de cazare, se înscrie în mai multe rețele: în rețeaua memorial-turistică, ca muzeu-colecție (prin Casa Memorială „Mihai Eminescu” și Muzeul „Mihai Eminescu”), înscriindu-se în lista memorialurilor din România, precum și în rețeaua bibliotecilor, în cea hotelieră (prin spațiile de cazare tip apartament şi tip bungalow, cu o capacitate de cazare de 59 de locuri), în rețeaua instituțiilor de cercetare, ca centru de cercetare, în rețeaua instituțiilor care oferă produs cultural artistic, prin tabere, concursuri, ateliere, în rețeaua etnografică, prin Casa țărănească de epocă, în rețeaua galeriilor de artă, în cea a turismului religios, deținând în spațiul său Biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, monument istoric de sfârșit de secol XVIII, etc.

Dacă i-ați vorbi lui Eminescu, ce l-ați întreba în primul rând?

L-aș întreba – dacă ar fi posibil – cum arată spațiul românesc de azi din perspectiva secolului XIX, raportat la idealurile secolului XIX și la ideile de viitor românesc de atunci? Nu suntem noi oare epigonii?

Ce acțiuni ați pregătit pentru 15 ianuarie 2022?

Activitățile s-au desfășurat în Sala de expoziții temporare „Horia Bernea”. În deschidere, prof. univ. dr. Cornel Ungureanu (Universitatea de Vest din Timișoara) a ținut conferința „Poetul și subconștientul imperial”. Au avut loc discuții în cadrul mesei rotunde „Poezia de debut în anul 2021”, la care au participat membrii juriului pentru acordarea Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum: dr. Al. Cistelecan (Târgu Mureș), dr. Mircea A. Diaconu (Suceava), dr. Alex Goldiș (Cluj), dr. Mihai Iovănel (București), dr. Andrei Terian (Sibiu) și poeții nominalizați pentru Premiu. Juriul a făcut cunoscut, în aceeași zi, numele laureatului Premiului de debut pentru anul 2021. Astfel, Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum pe anul 2021, acordat de Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, a revenit tinerei poete Ileana Negrea pentru volumul „Jumătate din viaţa mea de acum”.

Actorii Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani au susținut un recital din poezia eminesciană. A avut de asemenea loc lansarea proiectului de digitizare a edițiilor Eminescu, realizat de Biblioteca Universitară Centrală „Mihai Eminescu” din Iași și Memorialul Ipotești. Prof. univ. dr. Ioana Bot (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj) a ținut conferința „Eminescu – o creație a editorilor săi?”. La lansarea proiectului, au participat: din partea Bibliotecii din Iași – dr. Ioan Milică, director; Lăcrămioara Chihaia, șefa departamentului Colecții Speciale; din partea Memorialului Ipotești – dr. Ala Sainenco, manager; Mihaela Anițului, șef serviciu. Spre seară, a avut loc ediția din ianuarie a întâlnirilor „Poeți în dialog”, moderată de Lucia Țurcanu. Invitații acestei ediții au fost Matei Vișniec (Franța) și Anca Mizumschi (SUA). Activitățile au fost transmise live pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești.

Mulțumesc mult și un an cât mai rodnic!

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT