Zinaida Julea: ,,Dorul este un sentiment care te înnobilează”

721
0
Foto: Cătălin CAPMARI

Un dialog cu distinsa artistă Zinaida Julea despre dor, regrete, ambele fațete ale succesului, gândurile pe care le așază într-o carte și despre atingerea celui de-al șaptelea deceniu.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Zinaida Julea s-a născut pe 2 decembrie 1951, în satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi. Artista și-a pus sufletul în muzică, iar inima a dat-o publicului ei. Ca să primești trebuie să dai, este principiul de care s-a ghidat mereu artista. A muncit din greu în numele muzicii și i-a făcut pe oameni să-i asigure un loc aparte în inimile lor. Chiar dacă, vorba cântecului, ,,drumul a fost cu bolovani și cu mulți dușmani”, Zinaida Julea a perseverat, a muncit, și când i-a fost mai greu tot muzică a ieșit. Ne-am întâlnit cu îndrăgita interpretă în ultima zi de toamnă, anotimp cu care se identifică cel mai mult.

Se apropie sfârșitul anului 2021, Doamnă Julea, vă rog să-mi spuneți cum a fost acest an pentru Dumneavoastră?

A fost un an greu. Din cauza pandemiei, nu am avut multe concerte, oferte. În comparație cu anii de până la pandemie, sigur că e diferență mare. Oricum, eu îi mulțumesc lui Dumnezeu. Mai trist an a fost precedentul, dar anul acesta, slavă Domnului, n-am pierdut pe nimeni din prietenii mei…  Să dea Domnul să nu fie mai rău în anul care vine.

Aveți o carieră prodigioasă, zeci de albume, o sumedenie de cântece, titulaturi. Dincolo de toate acestea, dincolo de cum vă cunoaște publicul, Dumneavoastră cum vă știți?

Uneori îmi displace faptul că mulți ascultători ai cântecelor mele mă percep nițel altfel decât sunt eu, decât mi-aș dori. Or eu întotdeauna am avut grijă să am în repertoriul meu cântece de tot felul, lirice, melancolice, de veselie, de voie bună, de toate. Un cântăreț profesionist trebuie să aibă grijă ca repertoriul lui să fie vast, să aibă de toate și pentru toți. Când mergi la un post de radio sau de televiziune se dau pe post, din păcate, cântecele cele vesele, pentru că au mai multă priză la public. Nu cred că asta mă reprezintă în totalitate. Mie îmi place foarte mult muzica lirică, vocea îmi permite să cânt doine, balade, romanțe.

V-ați născut la începutul iernii, dar ce anotimp este în sufletul Dumneavoastră?

Toate cele patru anotimpuri ale anului îmi plac, în funcție de ce se întâmplă. Toate anotimpurile au farmecul lor, dar, dacă e să mă gândesc mai bine, cred că e toamna. Sunt omul toamnei. Fac legătura cu faptul că lumea mă percepe nițel altfel, omul veseliei, omul de voie bună, iar eu sunt ceva mai lirică.

Ați spus la un moment dat că ,,un artist trăiește mai multe vieți”. Prin cântecele Dumneavoastră, în câte vieți v-ați transpus sau câte ați trăit?

Cam câte cântece am, dar nu le-am numărat niciodată. Marele meu privilegiu este, a fost și sper să mai fie, faptul că pot să-mi aleg eu personajele. Îmi aleg personajele și încerc să trăiesc viețile lor, cel puțin atunci când ies în fața publicului. E un mare noroc să ai posibilitatea de a alege tu, nu să-ți impună cineva. Să alegi ideile, temele, tot ce te interesează. Pentru asta, desigur, este nevoie de anumite calități.

În melodiile Dumneavoastră sunt reflectate mai multe sentimente, emoții, valori. În unele – bucurie, tristețe, iubire, în altele – jale sau dor. Ce este dorul și de ce vă este dor cel mai mult?

Dorul este un sentiment foarte frumos, chiar dacă se asociază cu nostalgia, melancolia. Dorul este un sentiment care te înnobilează. Mi-e dor de cei care nu mai sunt lângă mine. Mi-e dor foarte mult… Dacă tot mai des ne-am gândi la semnificația acestui cuvânt, cred că ne-ar face mai buni, mai înțelepți, mai blajini.

Cred că  fiecare se poate regăsi în piesele Dvs., fiind purtat de propriile trăiri. Ce muzică ascultați Dvs.?

Ascult muzică de toate genurile. Întâi este muzica populară, pentru că asta mă caracterizează. Îmi place foarte mult muzica clasică. Îmi place jazz-ul, pop-ul, rock-ul… toată muzica cea bună.

Sunteți cea mai în măsură să vă asumați adevăratul succes, ținând cont de notorietatea pe care o aveți. Ce este succesul pentru Dvs.? Coincide cu cel pe care l-a dorit Zinaida Julea la 16-17 ani, atunci când începea să-și croiască drumul în muzică?

Nici nu îndrăzneam pe la 16 ani să visez că aș putea fi recunoscută de oricine, mergând pe stradă, oriunde m-aș afla. N-am visat așa, dar s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Dacă cineva din cântăreții tineri aspiră să ajungă cel puțin unde am ajuns eu, trebuie să fie perseverenți și să aibă răbdare. A cânta muzică populară nu înseamnă să faci doi pași la stânga și doi la dreapta, trebuie să studiezi folclorul și să-l iubești.

Cum reacționați atunci când vă recunoaște lumea pe stradă?

E plăcut când mă recunoaște lumea pe stradă, în afară de niște momente. Spre exemplu, în troleibuz, auzi din alt capăt: ,,Da ce și așa artiști merg cu troleibuzul?”. Sau atunci când poate ai un necaz sau te doare ceva, te grăbești și cineva îți blochează calea și vrea să facă vreo fotografie. Nu-mi place să fac fotografii în plină stradă, mai bine la un concert sau la un eveniment. Îmi place să fiu recunoscută, asta am visat, asta se întâmplă. Să vezi ce plăcere, ce satisfacție am atunci când merg prin parcurile de lângă casa mea și văd grupuri de studenți care prind a-mi cânta cântecele. E frumos până la lacrimi!

Doamnă Julea, ați spus la un moment dat că ați renunțat la multe pentru scenă. Aveți regrete?

Am regrete. Nu-i cred deloc pe oamenii cărora li se adresează această întrebare, iar ei spun că nu au regrete. Eu am multe regrete, iar, ca să fiu mai convingătoare, aș spune așa: „aș vrea iar anii tinereții și mintea mea de-acum”. În multe cazuri aș fi procedat altfel. Cu cât trec anii, cu atât mai multe regrete am. Că nu am făcut una sau alta la timpul potrivit, pentru că toate lucrurile au timpul lor potrivit.

Ați menționat că fiecare an ia cu el câte ceva, iar ziua Dvs. de naștere nu este tocmai un motiv de bucurie. Dar chiar și așa, toate gândurile pozitive din partea tuturor n-au cum să nu vă încununeze frumos data de 2 decembrie. Care a fost cel mai deosebit cadou pe care l-ați primit vreodată?

Cel mai mare cadou în viața mea a fost de la Dumnezeu, el mi-a dat o fată. Fiica mea Zina, lumina ochilor mei. Nu m-a dezamăgit niciodată, este mândria și steaua vieții mele.

Tradițional, înaintea sărbătorilor de iarnă, Dvs. veniți cu noi melodii pentru public. La ce lucrați acum?

E devreme să vorbesc. De la vorbă până la faptă tot mai este o bucată. Se lucrează. Vitalie Advahov îmi face aranjamentele muzicale pentru două cântece, pe care sper să le lansez până la anul nou.

Când nu sunteți în scenă, în studio sau la repetiții, ce activități practicați?

Îmi plac cărțile, am o colecție bogată de cărți. M-a familiarizat cu cititul cărților marele Serghei Lunchevici… Am o mare patimă pentru pescuit, eu sunt o pescăriță înrăită. În anii cei buni mergeam destul de des la pescuit cu prietenii. La început cu soțul meu, Dumnezeu să-l ierte. În ultimii ani, am fost cu Vitalie și Vasile Advahov.

Ați spus undeva că lucrați la propria carte. Puteți să ne dați câteva detalii?

Sunt abia pe la jumătate. Descriu fiecare turneu, iar eu am avut turnee, în foarte multe țări, am avut marele noroc să vizitez șase din cele șapte minuni ale lumii. Am lucrat cu cele mai mari personalități din Moldova, din lumea artelor, și nu numai. O să scriu despre toate, vor fi și întâmplări haioase, de cele triste, îmi vine foarte greu să descriu vreun moment trist din viața mea… . Va fi o carte curioasă pentru cei care îmi îndrăgesc cântecele.

Vă rugăm să lăsați un mesaj pentru admiratorii Dumneavoastră, poate și cititori ai GAZETEI de Chișinău.

Alese urări! Să dea Domnul ca în anul care vine să auzim numai de bine, eu de voi și voi de mine! Vă doresc, celor de la GAZETA de Chișinău, să vi se înmulțească cititorii în anul care vine.

Stimată Doamnă Zinaida Julea, vă mulțumesc! La mulți ani!

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here