În așteptarea furtunii perfecte

Furtună perfectă, astfel a calificat expertul economic Veaceslav Ioniță situația pe piața monetară, dar și acumularea de alți factori ce sunt de natură să conducă la o inflație de peste două cifre.

În primul rând, contextul internațional este favorabil unei creșteri însemnate a prețurilor la nivel global. Statisticile Organizației pentru Agricultură și Alimentație a Națiunilor Unite arată în fiecare lună creșteri însemnate ale alimentelor la nivel mondial, legate de creșterea cererii, dar și de schimbările climatice, care au provocat reducerea recoltelor în mai multe părți ale lumii (deși în zona noastră am avut condiții prielnice). Pe de altă parte, pe fundalul sporirii activității economice în întreaga lume după reducerile drastice de anul trecut în condițiile pandemiei, cresc fulminant prețurile la produsele petroliere și cele la gazul natural. Ultimele au ajuns la un nivel fără precedent și există mari temeri că aici ar fi pus gaz pe foc și Rusia în calitate de cel mai mare producător mondial de gaze prin limitarea exporturilor pe piața europeană, unde cererea este mult mai mare decât oferta în acest moment.

Totodată, a crescut prețul transportului maritim din cauza căruia pe unele piețe se vorbește de o insuficiență a anumitor produse.

Creditarea de consum a explodat

Pe plan intern, după o scădere puternică în anul 2020 pe fundalul restricțiilor legate de Pandemia de COVID, în prezent avem o creștere și mai puternică a consumului, care duce la creșterea prețurilor. De la începutul anului importurile au crescut cu 1,2 miliarde de dolari și vor crește în continuare, ajungând la finele anului a fi cu un miliard și jumătate de dolari mai mari față de anul trecut. Dacă anul trecut, în vară, importurile, în valoare anuală, erau de 5,4 miliarde de dolari, acum suntem la 6,3 miliarde de dolari și până la sfârșitul anului ne vom putea apropia de șapte miliarde.

„Această creștere, mai mare de 25 de miliarde de lei este condiționată de doi factori. Pe de o parte, crește prețul la resursele energetice. Anul trecut am plătit pentru importul resurselor energetice mai puțin de 600 de milioane de dolari, fiind înregistrat cel mai mic volum din ultimii 15 ani. În acest an, vom plăti cel puțin 900 de milioane de dolari, iar acest fapt influențează consumul și creșterea prețurilor”, a declarat analistul.

Un factor care a determinat dramatic creșterea prețurilor pe plan intern îl reprezintă sporirea fără precedent a creditelor noi contractate de populație, în special pentru consum. Grație celei mai mici rate a dobânzii percepută de bănci, în acest an, moldovenii împrumută de la bănci circa un miliard și jumătate de lei pe lună. Volumul creditelor noi ar putea ajunge la circa 25 de miliarde de lei. Dintre acestea 18 miliarde de lei vor trebui întorși pentru creditele vechi, însă șapte miliarde ajung în consum, sporind cererea. Iar, din câte știm, o cerere în creștere și o ofertă insuficientă conduce la creșterea prețurilor.

În plus, după doisprezece ani de cădere avem și o creștere fără precedent, de peste 20%, a prețurilor la imobile în municipiul Chișinău.

Totodată, în acest an, remitențele vor atinge în anul curent maxima istorică și vor depăși nivelul de 1,7 miliarde de dolari, care tot merg în consum, deci sporesc cererea și exercită o presiune asupra prețurilor.

Ioniță a amintit că sporirea veniturilor moldovenilor nu se transformă în investiții și sporirea producției autohtone. Creșterea veniturilor se reflectă în creșterea importurilor pentru consum, și nu în creșterea de producție. Majorările de salarii, de pensii, remitențele, creditele luate de la bănci și de la organizațiile de microfinanțare, toate ajung în consum. Și așa cum în Republica Moldova se produce foarte puțin, această cerere sporită duce la creșterea importurilor.

Partea bună, cresc veniturile din TVA

În toată chestia asta este și un lucru pozitiv, or importurile sunt taxate la vamă și astfel avem o creștere a veniturilor la buget.

În acest an Bugetul Public Național va încasa din TVA cu aproape 4,5 miliarde de lei mai mult decât anul trecut. În primele opt luni ale anului, au fost deja încasări din TVA de 3,6 miliarde de lei, cu 29% mai mult decât anul trecut.

„Guvernul în acest an o să ia cinci miliarde de lei în plus din TVA, deoarece moldovenii au decis să cheltuie cu 35 de miliarde de lei mai mult decât au cheltuit anul trecut”, a declarat economistul.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, autoritățile statului, în această furtună „perfectă” legată de creșterea prețurilor, au de realizat trei lucruri:

Politica monetară a BNM este suficient de fermă?

Banca Națională, care a constatat deja că împrumuturile și consumul populației sunt mai mari decât a trebuit, iar, pentru a descuraja acest lucru, a treia oară în acest an a majorat rata de bază. Rata de bază este principalul instrument de politică monetară a BNM. Atunci când creditarea este prea mare și intră prea mulți bani în consum, BNM crește rata de bază. Odată cu creșterea ei, băncile comerciale majorează rata dobânzii la creditele acordate și, odată devenind mai scumpe, cererea pentru acestea scade, oamenii iau mai puține credite, în consum ajung mai puțini bani și presiunea pe prețuri scade. Totuși, potrivit mai multor analiști financiari, pentru a stăvili creșterea prețului, BNM trebuia să fie mai fermă în aplicarea acestui instrument. Din iulie până în septembrie, inflația a crescut de la 3,49% la 6,68%, ieșind din coridorul de 5 +- 1.5 p.p, stabilit drept obiectiv de Banca Națională. Cu toate acestea, în cele trei luni rata de bază a crescut cu doar 2,85 puncte procentuale. Inclusiv în septembrie, când a devenit clar că inflația îi scapă de sub control, BNM a majorat rata de bază cu doar 0,85 puncte procentuale.

ANRE nu trebuie să admită o creștere bruscă a tarifelor

A doua instituție a statului care trebuie să intervină în perioada imediat următoare este Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Deși legislația nu-i dă prea multe pârghii pentru a influența prețurile la produsele petroliere, care cresc practic în fiecare zi, în cazul gazelor naturale, energiei electrice și al celei termice, Agenția este cea care stabilește tariful final pentru consumatori. Dat fiind faptul că în curând aceste produse energetice se vor scumpi substanțial, Ioniță spune că ANRE are posibilitatea legală să majoreze aceste tarife în două etape, sau chiar trei, pentru a nu admite o creștere bruscă a tarifelor. „ANRE poate opera o majorare acum în toamnă, iar cealaltă la începutul anului viitor, pentru a diminua efectele negative ale creșterii prețurilor, care afectează direct populația”, a declarat expertul.

Compensații de trei miliarde?

A treia instituție a statului care poate interveni pentru a realiza al treilea lucru este Guvernul, care are un singur instrument de intervenție – oferirea de subvenții pentru consumul unui anumit volum de gaze naturale, sau agent termic în localitățile cu încălzire centralizată.

De altfel, Guvernul a anunțat deja că va oferi compensații, care, potrivit unor estimări, ar trebui să ajungă la 600 de milioane de lei pe lună. Astfel, în cinci luni reci, din noiembrie până în martie, ar fi nevoie de circa trei miliarde de lei.

Urmează încă să vedem cum vor fi negociate prețurile la gaze, însă nu există prea multă speranță în acest sens. Este însă cert că, la doar două luni de la preluarea guvernării, Guvernul Gavriliță s-a pomenit în centrul unei furtuni perfecte, iar șansele de a ieși fără pierderi majore din ea sunt tot mai mici.