Magistratul Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, este cel care a pronunțat în prima instanță decizia împotriva RISE Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei cu privire la finanțarea ilegală a PSRM din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. În legătură cu această hotărâre, luată la cererea socialiștilor lui Igor Dodon și firmei afiliate acestora – „Exclusiv Media” – CtEDO a condamnat la începutul acestei săptămâni R.Moldova pentru încălcarea dreptului la libera exprimare. Solicitat de „Gazeta de Chișinău”, Iurie Sanduța se arată convins că judecătorul Victor Sandu a acționat sub presiune, la fel cum au făcut-o magistrații de la Curtea de Apel și cei de la Curtea Supremă de Justiție, care au menținut decizia, în pofida tuturor argumentelor și probelor care le-au fost puse la dispoziție.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEAcum, potrivit lui Iurie Sanduța, autorul investigației care a devenit cunoscută cu genericul „Dosarul Bahamas”, procurorii au mâinile dezlegate ca să acționeze în acest caz, care îl privește direct pe ex-președintele R.Moldova, Igor Dodon.
Iurie Sanduța relatează că s-a prezentat la ședințele de judecată, în care i-a explicat judecătorului Victor Sandu ce înseamnă o investigație jurnalistică, ce este un titlu de presă, i-a adus suficiente dovezi și i s-a părut că magistratul a înțeles argumentele sale. Cu toate acestea, hotărârea finală a fost împotriva sa.
„Cred că, dacă ar avea acum acest caz, el ar fi luat altfel de decizie. Cred că asupra lui s-au făcut anumite presiuni. El nu dorea să se ajungă la CtEDO. Am contestat decizia, dar, practic, ceilalți judecători – de la CA și CSJ –, au menținut-o deși era limpede că e abuzivă”, spune Sanduța pentru „Gazeta de Chișinău”.
„Am decis să mergem la CtEDO ca să ne apărăm munca. Am adus suficiente probe și în cadrul investigației. Pe lângă aceasta, ancheta a trecut procedura de „fact cheking”, obligatorie în redacție și la care se apelează de fiecare dată. Iar Dodon a decis atunci (după ce a devenit șef al statului în 2016 – n.red.) să facă presiuni prin instanță”, mai spune jurnalistul. El adaugă că e timpul ca Procuratura să lucreze, pentru a face lumină în acest caz. „Contracte, extrase bancare fără sursa de proveniență a banilor… Banii au venit în R.Moldova. Procurorii trebuie să-și facă munca. În final, ar trebui să-și facă treaba, să continue munca, să găsească o soluție, pentru că nu e un caz oarecare, e unul de maxim interes public. E vorba despre un partid important din R.Moldova, care se presupune că a fost finanțat din surse externe”, accentuează Iurie Sanduța.
În legătură cu judecătorul Victor Sandu, redacția „Gazetei de Chișinău” a încercat să găsească un număr de telefon la care să-i ceară un comentariu, dar fără succes.
Conform datelor de pe portalul Magistrat.md, însă, acesta a devenit judecător în februarie 2015, cu doar doi ani înainte de a pronunța decizia împotriva lui Iurie Sanduța și RISE Moldova. În iunie 2020, Victor Sandu a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, printr-un decret al fostului președinte, Igor Dodon. Victor Sandu a încercat să facă carieră, înscriindu-se la începutul lui martie 2021 în lista candidaților pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Concursul, care urma să se desfășoare la sfârșitul lunii martie, a fost reprogramat, în baza unor modificări legislative, urmând să se desfășoare în decembrie, cu o nouă listă de candidați, în care judecătorul Victor Sandu nu mai apare. Totodată, el s-a făcut cunoscut cu câteva interpelări la Curtea Constituțională.
Între timp, presa de la Chișinău a făcut cunoscute noi detalii în „Dosarul Bahamas” – o schemă prin intermediul căreia au fost finanțate campania electorală a lui Igor Dodon la prezidențialele din 2016 și activitatea unor televiziuni afiliate socialiștilor.
Astfel, la sfârșitul lunii septembrie, portalul Anticorupție.md a dezvăluit că persoana care a administrat firma Westerby Limited din Bahamas, în 2016, când a sponsorizat PSRM, a fost Evgheny Kheyman, un cetățean rus de origine cecenă. În perioada decembrie 2016 – noiembrie 2017, acesta a deținut funcția de administrator al Întreprinderii cu Capital Străin, Natur Bravo. Kheyman a fost urmărit penal pentru delapidarea averii străine în baza unui denunț depus de succesorul său, Mukhmad Galaev, și condamnat cu executare. După preluarea guvernării de către socialiști, în noiembrie 2019, și numirea lui Alexandr Stoianoglo în funcția de procuror general, sentința în privința lui Kheyman a fost anulată, iar pe numele denunțătorului și al procurorului care a gestionat dosarul au fost pornite dosare pentru escrocherie și abuz în serviciu.
După aceasta, Kheyman a apărut la Jurnal TV, unde spune că PSRM și ex-președintele Igor Dodon ar fi primit 17 milioane de euro pentru campaniile electorale din 2015 și 2016.
Ca intermediar ar fi servit tocmai Westerby Limited, care aparținea fostului deputat comunist al Dumei de Stat a Rusiei, Vaha Agaev. Director adjunct al companiei de la acea vreme era Evgheny Kheyman. El susține că, din acești bani, cu aproximativ 10 milioane de euro, firma a cumpărat, în 2015, licența de emisie pentru postul de televiziune NTV Moldova, care folosește aceeași marcă comercială cu postul rusesc NTV, și dreptul la utilizare a mărcii ziarului rusesc „Argumentî i Factî”. După încheierea tranzacției, offshore-ul ar transmis aceste bunuri companiei „Exclusiv Media”, fondată de deputatul PSRM, Corneliu Furculiță.
Implicarea acestor persoane în „Afacerea Bahamas” este confirmată de Iurie Sanduța, prin intermediul documentelor analizate în cadrul anchetei de acum cinci ani, precum și de alte surse ale redacției „Gazetei de Chișinău”.
Menționăm, în acest context, că CNA a inițiat încă din iulie 2016 un dosar penal în cazul finanțării ilegale a PSRM din Rusia. În 2019, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a retras dosarul de la CNA, afirmând ulterior că a făcut-o pentru a conecta acest dosar la cazul „Kuliok” – înregistrarea video în care fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, și unul dintre acoliții acestuia, Serghei Iaralov, îi transmit lui Igor Dodon o pungă în care se presupune că ar fi fost bani. După ce PSRM a rupt alianța cu Blocul ACUM, în noiembrie 2019, „dosarul Bahamas”, a fost trecut pe linie moartă, deși procurorul general, acum suspendat și în arest la domiciliu, Alexandr Stoianoglo, dădea asigurări că la el se lucrează. „Asta poate dura și o lună, dar poate dura și un an. Au fost audiați și trei deputați din parlament: Corneliu Furculiță, Vladimir Odnostalco și Vasile Bolea”, declara Stoianoglo în toamna anului trecut.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE