Noi alegeri în Rusia, cu participarea „republicilor” secesioniste

Federația Rusă a comis o nouă încălcare a dreptului internațional prin organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Duma de Stat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Deși Chișinăul a solicitat părții ruse să se abțină de la deschiderea celor 27 de secții de votare, invocând imposibilitatea asigurării condițiilor de securitate necesare pentru desfășurarea scrutinului, Moscova a ignorat poziția autorităților constituționale sfidând astfel independența și Acordurile bilaterale încheiate cu Republica Moldova, constată mai mulți experți politici atât de la Chișinău, cât și de la București.

În perioada 17-19 septembrie au avut loc alegeri în Duma de Stat a Rusiei. Autoritățile ruse au deschis în regiunea transnistreană 27 de secții de vot, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de secții instituite până în prezent în această regiune. La ultimul scrutin, în 2016, aici au fost deschise 22 de secții de vot. Ca rezultat, duminică au participat la alegerile organizate de Federația Rusă peste 57 de mii de alegători din regiunea transnistreană.

MAEIE „regretă” organizarea scrutinului în stânga Nistrului

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării de la Chișinău a emis o reacție în care își exprimă „regretul” că, în pofida poziției expuse în mod consecvent de către autoritățile constituționale, „partea rusă a acționat de o manieră care nu corespunde principiului suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și cadrului juridic bilateral”.

Reprezentanții asociației Promo-Lex au calificat reacția autorităților de la Chișinău ca fiind una „întârziată și echivocă” .

„În pofida negării totale a controlului de facto asupra administrației secesioniste, autoritățile ruse reușesc să realizeze o colaborare cu administrația nerecunoscută de la Tiraspol din perspectiva politicilor, în timp ce nu doresc să soluționeze problemele grave ale drepturilor omului în regiune. Republica Moldova ar trebui să realizeze obligațiile sale de condamnare a oricăror manifestări din partea altor state care vin să susțină un regim care violează grav drepturile omului”, reiterează Promo-LEX.

Ca rezultat, juriștii asociației au recomandat Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova să convoace, conform procedurilor diplomatice, ambasadorul Federației Ruse și să solicite explicații pe marginea organizării scrutinului în regiunea transnistreană. MAEIE nu a reacționat deocamdată la această sugestie.

MAE de la București: Nu recunoaște scrutinul din regiunile ocupate

Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat luni că nu recunoaște legitimitatea alegerilor organizate în Crimeea pentru Duma de Stat a Federației Ruse și regretă organizarea scrutinului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

„Ministerul Afacerilor Externe nu recunoaște legitimitatea alegerilor pentru Duma de Stat a Federației Ruse organizate în Crimeea, la 19 septembrie 2021. Ministerul Afacerilor Externe reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și reamintește că România nu recunoaște anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă”.

De asemenea, MAE notează cu regret că Federația Rusă a deschis secții de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în pofida poziției clare, contrare, a autorităților constituționale de la Chișinău, „fapt ce contravine suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, scrie în comunicatul de presă al Ministerului Afacerilor Externe de la București.

Igor Munteanu: Un nou episod din aceeași farsă

Prin organizarea alegerilor în stânga Nistrului, Rusia a afectat din nou obligațiile conținute în Tratatul politic moldo-rus din octombrie 2001 și ideea de suveranitate a RM. Ucraina a protestat vehement contra organizării alegerilor în peninsula anexată a Crimeii și pe teritoriul ocupat al regiunilor sale insurgente, Donbas și Luhansk, în timp ce Chișinăul și-a exprimat cu delicatețe „regretul” față de deschiderea unui număr record de secții de vot în raioanele estice, observă Igor Munteanu, cercetător, conferențiar universitar și fost ambasador în SUA. Potrivit expertului, modul în care a fost organizat scrutinul de către autoritățile ruse ar trebui să impună reținere în legătură cu recunoașterea rezultatelor alegerilor.

„Partidul lui Putin, Rusia Unită, obține cca 45% de mandate în Dumă, dar pierde 1/5 din voturile obținute la ultimele alegeri, iar cel mai grav – pierde lamentabil alegerile în Moscova și Sankt Petersburg. Participarea la vot a fost sub 50%, în ciuda adoptării mecanismului „belarus” de a vota trei zile la rând, iar păstrarea unei majorități politice a fost posibilă numai după eliminarea tuturor concurenților politici, prin arestări, denigrări, otrăviri, represalii sistematice, care arată frica obsesivă față de schimbare. Asta explică valul explicabil de „tineri aderenți” la fosila Partidului Comunist, condus de Ziuganov, dar și la cruciada dură a regimului contra lui Navalinyi, contra aplicațiilor mobile (Smart voting), care ar fi putut „juca altfel” rezultatele scrutinului”, menționează Igor Munteanu într-o analiză postată pe facebook.

Potrivit expertului, alegerile din Rusia au fost o farsă, ca formă și conținut, și nu pot fi recunoscute nici pe motiv că acestea au fost organizate în „teritoriile ocupate” în Donbas, Luhansk, Transnistria, peninsula Crimeea, Abhazia și Osetia de Sud, teritorii în care nu se aplică dreptul și legea. Totodată, 900 de autobuze și trenuri încărcate ochi de „noi cetățeni ruși” au transportat alegătorii în orașele adiacente din Rusia.

„Prin organizarea de alegeri în stânga Nistrului, Rusia a afectat și de această dată „obligațiile conținute de Tratatul politic moldo-rus din octombrie 2001 și ideea de suveranitate a RM. Rusia și alegerile sunt un nou episod din aceeași farsă”, a conchis Igor Munteanu.

Politolog: Chișinăul nu a contestat valabilitatea scrutinului

În condițiile sfidării crase a suveranității Republicii Moldova, Chișinăul a reacționat la nivelul unui comentariu al Biroului de presă. „Este nivelul cel mai scăzut la care un Minister de Externe poate să exprime o reacție sau o atitudine”, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă și politologul Vladimir Socor, cercetător la Fundația Jamestown. Comentatorul relevă că această cooperare a Rusiei cu autoritățile nerecunoscute, ilegale, de pe malul stâng al Nistrului ar fi trebuit subliniată, tocmai pentru ca în viitor Rusia să fie obligată să țină seama de aceste considerente.

De asemenea, Vladimir Socor observă că, din păcate, în reacția sa Chișinăul nu a contestat valabilitatea rezultatelor alegerilor de pe malul stâng al Nistrului.

Unii experți de la Chișinău au considerat însă că reacția MAEIE a fost în conformitate cu cutumele democrației și că astfel actuala guvernare a evitat o tensionare a relațiilor cu Moscova. Cert e că Rusia a recunoscut încă o dată prin organizarea acestui scrutin că deține controlul în regiunea transnistreană.