Un portret statistic în ajunul parlamentarelor

749
0

Miercuri, Biroul Național de Statistică a publicat breviarul „Republica Moldova – 2021”, unde sunt incluse cele mai importante statistici înregistrate la finele anului 2020 sau la începutul anului curent. Așa cum suntem în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare și peste trei săptămâni treburile statului vor fi preluate spre guvernare după toate probabilitățile de o nouă majoritate parlamentară, informația este importantă pentru a ști în ce stare se află în prezent statul Republica Moldova.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Potrivit datelor BNS, populația cu reședință obișnuită era, la 1 ianuarie, curent, de 2,6 milioane persoane, în scădere față de aceeași perioadă a anului 2020 cu 46,8 mii, schimbarea datorându-se, în special, pierderilor cauzate de migrația netă și sporul natural negativ al populației.

Speranţa de viaţă la naştere s-a redus față de anul 2017 cu 0,8 ani la populația masculină, iar la cea feminină cu 1,0 ani. Astfel, în medie, bărbații moldoveni trăiesc 65,9 ani, iar femeile – 73,9.

Și sporul natural este în descreștere. În anul 2020 s-au înregistrat 30,7 mii de noi născuți, cu 5,2% mai puțin față de anul precedent. Pe de altă parte, au decedat 40,7 mii persoane, în creștere cu 11,7% față de 2019, nivelul mortalității rămânând a fi mai ridicat decât cel al natalității.

Starea natalității nu prea are de unde să se amelioreze așa cum în anul 2020 s-au înregistrat doar 15,5 mii căsătorii, în scădere cu 23,5% față de anul precedent. Totuși această scădere drastică poate fi pusă în mare parte pe seama pandemiei. Este interesant faptul că și numărul de divorțuri a fost mai mic cu 19,3% față de anul 2019.

Forța de muncă, în scădere continuă

În 2020 forța de muncă a constituit 867 de mii de persoane față de un milion în 2017.

În agricultură, silvicultură şi pescuit activau 176 mii de persoane față de 341 mii în 2017. Pe de altă parte, în industrie erau înregistrați mai mulți angajați, 121 mii față de 107 mii. A crescut semnificativ numărul angajaților în construcții – de la 43 mii în 2017 la 60 de mii în 2020, ceea ce se explică prin inițierea unor mari proiecte imobiliare în anii 2017-2018.

Totodată, comerțul a scăzut de la 154 mii în 2017 la 148 mii în 2012. Așa cum în 2019 în această sferă erau angajate nu mai puțin de 164 mii de persoane, concluzia este că sfera a fost afectată dramatic de pandemia de COVID-19.

Este în creștere numărul angajaților din administraţia publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, de la 183 de mii în 2017 la 193 de mii în 2020. Totuși, în 2019 în aceste domenii muncea un număr și mai mare de angajați – 198 de mii.

Salariul mediu a crescut considerabil

Din 2017 până în 2020 salariul mediu brut a crescut de la 5 697 la 8107 lei. În mare parte această creștere s-a datorat măririi salariilor bugetarilor în preajma alegerilor parlamentare din 2019 și celor prezidențiale din 2020, și nu creșterii economice, cum ar fi fost firesc.

De remarcat că 2% din angajați primesc salarii mai mici de 2500 de lei, 45% – de la 2500 până la 6000 lei, 32% – de la 6000 lei la 10 mii lei, iar 21% – peste 10 mii lei.

În învățământ nu mai puțin de 9% din angajați au salarii mai mici de 2500 lei, la fel și în domeniul artă, activităţi de recreere şi de agrement.

De cealaltă parte, 62% ale angajaților din informaţii şi comunicaţii au salarii de peste 10 mii de lei. Jumătate din angajații în activități financiare şi de asigurări au salarii, la fel, mai mari de 10 mii de lei.

Majorarea salariilor a condus și la sporirea veniturilor medii lunare disponibile pentru o persoană de la 2 880 lei în 2017 la 3 096 în 2020. În mediul urban venitul mediu de anul trecut era de 3 695,2, iar în cel rural – de 2 702 lei.

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2020 au constituit pentru o persoană 2791,2 lei și au rămas practic la nivelul anului precedent. Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum ale acestei categorii de populaţie sunt cu 1157,2 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.

Aproape jumătate din venituri merg la procurarea alimentelor

Aproape jumătate, mai bine zis 43,5% din venituri, sunt cheltuite pentru necesarul de consum alimentar. Pentru locuinţă, apă, electricitate și gaze se cheltuie 16,1% din banii disponibili, pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 8,8%, iar pentru mobilier, dotarea și întreținerea locuinţei – 5,6%. De remarcat că în breviar nici nu sunt indicate cheltuielile pentru învățământ și instruire, pentru sănătate sau pentru concedii și călătorii, fapt ce denotă că acestea sunt nesemnificative.
De remarcat că totuși, comparativ cu alți ani, minimul de existență, calculat de BNS, este mai mic față de veniturile disponibile.

În anul 2020, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 2088 de lei.

Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă relevă diferenţe semnificative. Cea mai mare valoare este înregistrată pentru populaţia din oraşele mari (Chişinău şi Bălţi) – 2318,8 lei, care este cu 12,7% mai mare comparativ cu minimul de existenţă pentru oraşe mici – 2057,9 lei şi cu 15,8% mai mult comparativ cu cel din mediul rural – 2002,8 lei.

Economia e în scădere

Conform datelor statistice, în anul 2020, Produsul intern brut (PIB) a însumat 206,3 miliarde lei, în prețuri curente de piață. Raportat la anul 2019, în termeni reali, economia s-a redus cu 7% deși în 2017 a fost înregistrată o creștere de 4,7%, în 2018 – de 4,3% și de 3,7% în 2019.

Agricultura contribuie cu 9,5% la formarea PIB, industria prelucrătoare – cu 10,6%, construcţiile – cu 9,3%, iar comerţul cu 15,6%.

Sectorul zootehnic, în cădere liberă

Sectorul agricol a scăzut dramatic anul trecut, în special din cauza secetei drastice, dar și a scăderii exporturilor cauzată de pandemia de COVID -19. Anul acesta se așteaptă o revenire spectaculoasă în sector. Însă, dincolo de aceste evoluții cauzate de situația climaterică, este de menționat căderea constantă, înregistrată în sectorul zootehnic.

Statisticile ne arată că efectivul de bovine a scăzut de la 167 mii în 2017 la 109 mii în 2020. Numărul vacilor s-a redus de la 113 la 71 de mii. Drept urmare, volumul laptelui produs în Republica Moldova s-a redus de la 485 mii la 321 de mii de tone.

Efectivul de porcine a scăzut de la 406 la 340 mii, iar cel de ovine şi caprine – de la 842 la 617 mii.

Consumul de energie crește

O statistică interesantă relevă că, deși scade numărul populației, crește consumul de energie. Astfel, dacă în 2017 au fost achiziționați 1,035 miliarde metri cubi de gaze naturale, anul trecut volumul acestora a ajuns la 1,080 miliarde metri cubi.

Și energia electrică consumată este mai mare. Dacă în 2017 volumul acesteia era de 4,308 milioane megawați/oră, în 2020 – a ajuns la 4,602 milioane megawați. Reamintim că întregul consum de gaze Republica Moldova îl cumpără din Federația Rusă și circa 80% din consumul de energie sunt achiziționate de regulă din regiunea separatistă transnistreană, centrala termoelectrică de acolo aparținând tot Federației Ruse.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE