UE/Cum pot fi salvate râurile și solurile degradate. Facturi mai mici la energie cu ajutorul unui parc solar

1280
2
Câmpia reabilitată din Copceac. Foto: Natalia Munteanu

Din cauza alunecărilor de teren, moșia unui sat era pe cale „să o ia la vale”. Vorbim despre Copceac, r-l Ștefan-Vodă, care a fost salvat prin împădurire. Plantarea copacilor și reabilitarea pășunilor a îmbunătățit microclima.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

La Copceac toate câmpurile sunt înconjurate de fâșii forestiere de protecție. Râulețul Copceac și-a restabilit albia. În 2016, satul Copceac a reușit să-și consolideze comunitatea și să atragă resurse financiare externe pentru împădurire.

„În 2016, în cadrul unui proiect UNDP Moldova, am găsit aici terenuri degradate, cum arată pământul în pustiu, cu crăpături. Erau alunecări de teren. Satul efectiv mergea la vale. Erau două râpi. Atunci au început primele activități: 25 de hectare de pășuni au fost reabilitate și pe 30 de hectare de teren s-a plantat pădure”, își amintește Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Asociația Jurnaliștilor de Mediu.

Râul Copceac. Foto: Dinu Rusu

Mai târziu, susținuți de comunitatea „Plantăm fapte bune în Moldova”, au mai plantat încă 14 hectare de teren pe celălalt mal al pârâului Copceac.

Întrebat cum arăta satul înainte de plantarea și reabilitarea pășunilor, primarul de Copceac, Vasile Țânțari, ne-a spus că „animalele pășteau pământ”. Primarul își amintește că „terenurile erau atât de degradate că nu creștea nimic. Nici iarbă nu era. Peisajul s-a schimbat când a fost reabilitată pădurea. Pârâul de opt kilometri s-a reabilitat”.

Cine cosește iarba?

Satul Copceac are 800 de gospodării în care locuiesc 2.400 de persoane. „Nu știu de ce, având pășuni, sectorul zootehnic a rămas în urmă de tot. Avem 50 de vaci. Până acum mai împărțeam pășunea, dar acum n-am ce împărți. Cui să-i împart?! Cosește de unde vrei și cât vrei. Poate cosi pentru a vinde”, spune Vasile Țânțari.

Satul Copceac, Ștefan Vodă

Am întrebat primarul dacă dă pășunile în chirie la alte sate. „Avem 39 de hectare de pășuni aproape de frontiera cu Ucraina. Am chemat din satul Volintiri, unde sunt 1000 de bovine, ca să cosească. N-am dat în arendă”, răspunde primarul de Copceac, Vasile Țânțari.

Copceac este cel mai împădurit sat din R. Moldova. Potrivit primarului Țânțari, satul deține în total circa 800 de hectare de pădure, inclusiv teritoriile plantate de Moldsilva. La Copceac au fost plantați arbori de paltin, tei, stejar și salcâm alb.

Energia soarelui, la Feștelița

Vizita la Copceac a fost organizată în cadrul Festivalului Ziua Mediului. În cadrul aceluiași tur am mers în satul Feștelița, r-l Ștefan-Vodă, unde se află un parc fotovoltaic, construit în cadrul programului „Convenția Primarilor. Proiecte demonstrative”, finanțat de Uniunea Europeană.

În parcul fotovoltaic din Feștelița, Ștefan Vodă. Foto: Natalia Munteanu

Parcul are 1000 de panouri fotovoltaice. „Parcul fotovoltaic de 312 kilowați este alcătuit din panouri monocristaline. Sunt șase invertoare: cinci de 60 kilowați și unul de 12 kilowați. Când sistemul va fi conectat la rețeaua electrică – toată energia produsă va fi vândută furnizorului central de energie electrică „Energocom”. Primăria va beneficia de suma achitată de furnizor și va acoperi alte cheltuieli: iluminatul stradal, cheltuielile de energie ale primăriei, grădiniței și școlii. Beneficiul constă în reducerea consumului de energie electrică din surse tradiționale și micșorarea nivelului de CO2”, afirmă expertul Andrei Cojocaru de la A. O. „Renașterea Rurală”.

Potrivit expertului Cojocaru, din vânzarea energiei produse de panourile solare, Primăria Feștelița ar putea avea venituri de până la 700.000 de lei pe an.

Panouri solare la Feștelița

Regiunea Ștefan-Vodă face parte din Câmpia de Sud a Moldovei. Satul Feștelița e tipic zonei Bugeacului. Stepa Bugeacului este definită de un relief fragmentat, pe alocuri cu un caracter deluros, cu văi largi ale râurilor.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here