Să sădim păduri pe terenuri degradate (FOTO/VIDEO)

Avem nevoie de mai multe păduri. Pot fi împădurite terenurile neproductive, printre care cele cu eroziune avansată, afectate de alunecări, prăbușiri sau surpări, cele nisipoase, poluate etc. În fiecare localitate din R. Moldova cel puțin 10% din terenuri sunt degradate și, respectiv, cu 10% ar putea crește gradul de împădurire.

Pierdem sol fertil, pierdem cernoziom: prejudiciile anuale aduse Republicii Moldova din cauza eroziunii ajung la un miliard de euro, conform Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” din Chișinău.

Acestea sunt câteva dintre concluziile unei mese rotunde organizate de GAZETA de Chișinău în satul Românești, r-l Strășeni, vineri, 23 iulie. La eveniment au participat primari, funcționari publici și ingineri cadastrali din localitățile situate în bazinul râului Ichel, precum și oameni interesați de plantări forestiere cu valoare adăugată sporită. Seminarul a fost susținut de Alexandru Sainsus, fondator Arboretum.live.

În cadrul evenimentului, Alexandru Sainsus a vorbit despre rentabilitatea investiției în plantări forestiere cu valoare adăugată sporită, tipurile de păduri cu valoare adăugată sporită și despre metoda plantării cu rădăcină protejată, în detrimentul sădirii prin metoda convențională, care poate traumatiza rădăcina puieților.

Sainsus recomandă să fie plantate specii rezistente la secetă. Evodia este un arbore melifer, subtropical, care crește rapid și este iubit de albini. Copacul de evodia s-a aclimatizat în R. Moldova, aflăm de la Alexandru. „Plantarea e importantă pentru că acumulează apa în lacuri și râuri. Fâșiile de protecție cu o productivitate înaltă ar trebui formate din copaci de nuci, salcâmi, sophora, evodie și tufari”, spune Alexandru.

În satul Copceac, r-l Ștefan-Vodă, în doar opt ani, primarul Vasile Țînțari, împreună cu localnicii, a reîmpădurit toate terenurile degradate. Au fost plantate peste 300 de hectare de terenuri, iar peste 100 de hectare au fost înierbate. Izvoarele au revenit, lacul care era deja secat s-a umplut cu apă, chiar pe timp de secetă.

Primarul de Onești, Oleg Cotelea, a menționat că „pădurile sunt distruse. În interiorul pădurii nu-s copaci”. La Onești, de aproximativ 25 de ani, nu mai este practic pădure.

Un program de granturi pentru înființarea și reabilitarea perdelelor și plantațiilor forestiere de protecție a fost lansat de IFAD. Primăriile din toate regiunile R. Moldova pot beneficia de fonduri. Prioritate vor avea participanții din regiunile de sud și de centru, care dețin perdele de protecție și necesită măsuri de reabilitare/înființare.

A lucrat inginer în domeniul energiilor alternative, însă cu adevărat a îndrăgit pădurea după ce a ieșit la pensie. Vorbim despre Ion Cazacu, care a venit de la Chișinău la Românești, făcând autostopul. Ion Cazacu susține că vrea să planteze o pădure meliferă pe cinci hectare de teren privat, în satul Sadovoe din mun. Bălți.

„Solul sănătos e numai în pădure. Pădurea este acumulatorul umezelii. Pădurea atrage norii. Pădurea formează fertilitatea solului. Într-o 100 de ani se face în pădure un procent de humus. Dacă la mine în localitate, când m-am născut, erau 6-7% de humus, astăzi e un procent, pe alocuri 1,5% pe câmpurile arabile. Va fi o problemă extraordinară dacă nu vom avea păduri”, consideră Ion Cazacu.

Republica Moldova este cea mai vulnerabilă în fața secetei la nivel mondial, urmată de Ucraina, Bangladesh, India și Serbia, potrivit Institutului Mondial de Resurse (World Resources Institute) din Washington, SUA.