Cum se împotmolesc proiectele și se poluează mediul

Proiectul de construcție a stației de epurare de la Românești s-a împotmolit, după ce s-au cheltuit peste nouă milioane de lei. Ichelul n-a scăpat din calea apelor uzate produse de fabrica de vinuri din localitate și de către localnici.

Lipsa educației ecologice și indiferența și-au făcut efectul. În satul Românești, r-l Strășeni, există câteva blocuri locative care au instalate țevi de canalizare prin care apele uzate, inclusiv dejecțiile din veceuri, sunt deversate direct în gârlă. Unii și-au făcut hazna în curte. „Fiecare se descurcă cum poate. N-avem altă ieșire din situație. Nu-s bani pentru a termina stația de epurare”, spune săteanul Vasile.

Construcția sistemului de canalizare și a stației de epurare a demarat în anul 2016, dar până astăzi proiectul n-are sorți de izbândă, deoarece mulți gospodari refuză să contribuie financiar. Proiectul este finanțat de Fondul Ecologic Național (FEN) în proporție de 85%. Restul banilor, 15%, reprezintă contribuția autorităților publice locale și a cetățenilor, inclusiv a fabricii de vinuri Românești.

„Oamenii conștiincioși au dat bani pentru că trebuie să contribuim. Unii nu vor să dea bani. Așteaptă când va fi gata stația de epurare. Dar pe ce bani să o finisezi?! Sunt cinci ani de când am dat trei mii de lei. În cinci ani nu puteau să dea câte 100 de lei pe lună?! Sunt 60 de luni. Dădeau câte 50 de lei pe lună și ieșeau la trei mii de lei. Nu vor să contribuie și gata. Așteaptă să le facă cineva. Aceștia care nu vor să dea bani așteaptă să le facă Dodon”, consideră nea Vasile din Românești, Strășeni.

Nu există proiecte fără contribuția comunității

GAZETA de Chișinău, mergând pe valea Ichelului pentru a documenta probleme de mediu, a ajuns într-o zi de mai în satul Românești, r-l Strășeni. În localitate l-am întâlnit pe nenea Serghei care crede că „oamenii trebuie să contribuie pentru a simți că au partea lor în proiect”. Potrivit bărbatului, în sat ar fi venit un consilier socialist de la Strășeni, care i-ar fi convins pe săteni că nu trebuie să dea niciun bănuț pentru construcția stației de epurare, deoarece trebuie să fie realizată gratuit.

„Cine e dator să ne facă așa, pe gratis?! Proiectul de canalizare s-a stopat pentru că nu vin contribuțiile de la populație. Cei care trăiesc la bloc sunt cei mai interesați. Ei n-au unde duce murdăria. O gospodărie trebuie să plătească trei mii de lei. Avem o frână puternică, pentru că mulți stau cu coada în trecut”, explică Serghei.

Un alt motiv din care localnicii nu s-au grăbit să contribuie e sărăcia și migrația. „Nu am dat bani pentru că nu-i am. Am înțeles că trebuie trei mii de lei. Eu îs invalid. Primesc 600 de lei. Sunt singur. Soția a decedat. Copiii îs plecați”, se plânge Ion.

La Românești a funcționat o stație de epurare, dar acum e bună de dus la fier vechi. „Stația de epurare veche nu lucrează. Au putrezit țevile. Era din 1977. Câți ani să țină?! Au început să facă una nouă, dar văd că s-au oprit. Magistrala e construită. Nu e cumpărat utilajul pentru stația de epurare”, spune Gheorghe, care a lucrat la vechea stație de epurare. Bărbatul susține că nu a dat bani „pentru că nu-l ajunge punga”.

Apeductul fără sistem de canalizare e sursă de poluare

Aproximativ 40% dintre gospodării au dat banii pentru construcția sistemului de canalizare și a stației de epurare, aflăm de la Isidor Savin, primar de Românești. Primarul ne-a comunicat că fabrica de vinuri a plătit 600 de mii de lei, partea sa din proiect, iar de la FEN au primit deocamdată nouă milioane de lei.

Isidor Savin menționează că ar „exista un grup organizat care umblă prin sat și le spune oamenilor să nu dea bani”. Proiectul valorează 29 de milioane de lei, însă acesta se află la etapa de reproiectare. După noua proiectare, costul proiectului va fi cu zece milioane de lei mai puțin, adică 19 milioane de lei. „Suntem la etapa de reproiectare, deoarece fabrica de vinuri lucrează la nici 50% din capacitatea pe care o are. Micșorăm stația de epurare și volumul apei”, afirmă Isidor Savin.

Contribuția de 15% din partea beneficiarilor e necesară pentru orice proiect ecologic, altfel FEN nu virează resursele financiare, precizează Ghenadie Iurco, președintele FEN și secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

„Banii nu s-au pierdut. Ei au fost valorificați. La urma urmei, rețelele s-au construit. E vorba de o înghețare a banilor. Noi asta conștientizăm. Proiectele din 2018-2019 sunt viabile, iar primarii le țin sub control. Au fost proiecte care s-au împotmolit. Noi vrem să le revitalizăm. Nu găsesc contribuția și se împotmolesc”, declară Iurco.

Ecologiștii trag un semnal de alarmă. Aprovizionarea cu apă este foarte importantă pentru oameni, însă apeductele, construite fără sisteme de canalizare și stații de epurare, au devenit o sursă de poluare în Republica Moldova.