Gaura neagră din Transnistria prin care este devalizată CFM

Deși cu datorii ce se apropie de un miliard de lei, „Calea Ferată din Moldova” nu este în prag de faliment, așa cum ar dori unii să o prezinte. Situația de la întreprinderea de stat poate fi redresată grație activelor de miliarde pe care le deține. Însă pentru aceasta trebuie oprite schemele prin care au fost operate delapidări de miliarde de lei pe parcursul mai multor ani.

O piesă cheie în aceste scheme de delapidare l-a jucat și, probabil, îl mai joacă depoul de locomotive din orașul Bender, care, deși aparține CFM, nu poate fi controlat de autoritățile legitime moldovenești. Este, de fapt, o gaură neagră prin care este furată proprietatea întreprinderii.

Ion Potlog, expert în administrarea proprietății publice și fost consilier al ministrului economiei în guvernul Sandu, a apărut acum două zile într-un apel video către cetățenii Republicii Moldova, anunțând că deși unii încearcă să prezinte Calea Ferată din Moldova ca falimentată, situația la întreprindere poate fi, totuși, redresată. Deși în prezent întreprinderea înregistrează datorii de 837 de milioane de lei, din care 170 de milioane reprezintă restanțe la plata salariilor pentru ultimele șase luni, CFM dispune încă de o infrastructură solidă de miliarde de lei, datorită căreia un management profesionist și corect poate atrage capital financiar pentru modernizare. Însă, potrivit lui Potlog, la întreprindere sunt încă derulate scheme de sute de milioane de lei, dirijate de cei ce au controlat-o până acum, și ei nu vor renunța așa de simplu.

„Gaura neagră” de la Bender

Potrivit lui Potlog, mai întâi Plahotniuc, apoi și Dodon au făcut așa ca administrațiile CFM, „Poșta Moldovei”, Metalferos, Agenția Proprietății Publice și chiar autoritățile transnistrene să contribuie la delapidarea prin intermediul depoului de locomotive din orașul Bender a proprietății CFM. „Tot ce trebuie de furat din CFM este dus la Bender, de unde nimic nu se mai întoarce. E un fel de gaură neagră necontrolată de Republica Moldova, unde totul dispare fără urmă”, spune expertul, accentuând că nu există nicio posibilitate pentru autoritățile constituționale moldovenești să verifice ce se întâmplă, de fapt, la acest depou.

Cum decurge această schemă de delapidare? Potrivit lui Ion Pârlog, oamenii puși în funcții la întreprindere de PSRM și PDM au organizat casarea și vânzarea fierului vechi către Metalferos, companie pe care tot ei împreună o controlează.

„Nouă ni se vorbea de fier vechi, însă de fapt, mafia scotea din CFM metale mai scumpe cum ar fi alama, nichelul, plumbul, cuprul, aluminiul, pe care le casau la prețuri exagerat de mici ca mai apoi să le revândă fictiv prin companiile lor din off-shore, majorând prețurile, iar în final să le vândă Uzinei Metalurgice din Râbnița. Tot la CFM erau organizate casări fictive de vagoane funcționale care erau transportate la depoul de la Bender, puse în gestiunea companiilor afiliate democraților și socialiștilor și transmise mai departe în arendă în Ucraina și Rusia. La Bender au ajuns și locomotive, fier vechi, diesel și piese de schimb… tot ce trebuia să dispară pentru totdeauna. Nu știu dacă cineva va mai da de capătul acestor furturi pentru că nimeni din R. Moldova nu are acces la acest depou, nici procuratura, nici inspecția financiară și nici Curtea de Conturi”, spune Ion Potlog, expert în administrarea proprietății publice.

531 milioane de lei – în vânt

Totodată, el mai relatează că CFM a inițiat 121 de proiecte pentru care a plătit 539 de milioane de lei în avans, însă care nu au mai fost finalizate. Este, deci, vorba de peste jumătate de miliard de lei aruncați în vânt.

„Au fost achitate milioane de lei în avans pentru lucrări, servicii și piese de schimb pe care CFM nu le-a primit niciodată. Cel mai relevant exemplu ar fi cele 25 de milioane de lei achitate în 2015 de Vladimir Cebotari (unul din apropiații lui Plahotniuc, fost fruntaș PDM, pe atunci viceministru al transporturilor) pentru reconstrucția trecerilor de cale ferată cu bariere. Ați văzut vreuna reparată? Eu nu am văzut! Nu mai vorbesc de milioanele achitate către BASS System pentru sisteme informaționale care nu au fost primite integral la întreprindere”, precizează expertul.

„Cum se face că o companie monopolistă de stat nu are profit și lucrează în pierdere? Totul se întâmplă din voința și la comanda politicienilor, care și-au numit directori la întreprinderile de stat. Ei și-au făcut scheme la achiziții prin companiile lor care vând servicii și bunuri companiilor de stat la prețuri triple”, a adăugat el.

Era aplicat modelul mafiei ‘Ndrangheta

Potlog a mai menționat că delapidările de la CFM sunt greu de urmărit la CFM deoarece sunt lăsate puține urme, infracțiunile fiind organizate verbal prin intermediul oamenilor care au fost infiltrați oficial și neoficial în întreprindere, schema fiind asemănătoare cu modelul cu care lucrează renumita mafie italiană ‘Ndrangheta.

„Începând cu 2015, în serviciul de securitate internă și pază militarizată al Căii Ferate a fost adus Vitalie Marvin și echipa sa de la Petrom, cu care Plahotniuc a lucrat și pe care i-a adus din Ministerul de Interne. A fost infiltrat în întreprindere Veaceslav Baida, coordonatorul trimis de Plahotniuc și care cura toate schemele. Ceilalți din CFM au fost doar unelte. Unii dintre ei au fost folosiți pe gratis, alții au ales să-și vândă viitorul. Aici vorbesc de toți cei care au fost directori și vicedirectori în CFM. La schema mafiotă a fost conectată „Poșta Moldovei” care are depozit lângă Gara centrală CFM și unde erau transbordate camioanele cu țigări și anabolizante. Anume în acest depozit a fost organizată împachetarea contrabandei în colete mici și asigurat exportul pe cale feroviară și aeriană. Totul a fost posibil cu ajutorul serviciului vamal”, dezvăluie expertul.

Plahotniuc a devalizat întreprinderea cu mâinile lui Topală

Potrivit lui Ion Potlog, căderea liberă a CFM a început în 2015, când în calitate de director general al întreprinderii a fost numit Iuri Topală. „Dodon și Plahotniuc au preferat să fure cu mâinile lui Topală, care venea din Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu”, spune el. În continuare, în următorii patru ani, din CFM au fost scoase aproximativ 765 de milioane de lei prin reducerea, în unele cazuri de chiar trei ori, a tarifelor achitate de întreprindere companiilor de expediție. Nu înainte, însă, ca companiile de expediție existente să fie înlocuite cu cele ale lui Plahotniuc. De ce 765 de milioane? Cam atâta câștiga CFM până în 2015 din serviciile de transport de marfă. Însă după ce firmele lui Plahotniuc au monopolizat piața acestor servicii, profitul CFM a trecut la companiile de expediție.

Dodon preia schemele prin cumătrul său

Potlog povestește că în 2019, când activa în calitate de consilier al ministrului Economiei și Infrastructurii în Guvernul Sandu, a diagnosticat întreprinderea din interior și, constatând dezastrul de acolo, i-a cerut lui Topală să plece. Atunci au fost intentate mai multe dosare penale.

Însă peste două săptămâni de la demisia guvernului Sandu, noul premier Ion Chicu l-a numit în calitate de director interimar la CFM pe Adrian Onceanu, cumătrul lui Igor Dodon. Primul lucru pe care l-a făcut Onceanu a fost repornirea schemelor infracționale din întreprindere, în beneficiul lui Dodon de această dată.