Scumpiri electorale

Alegătorul moldovean este obișnuit cu faptul că în anii electorali are o parte de măriri salariale sau ieftiniri ale unor produse. Iată că de această dată, în alegerile actuale, avem un fenomen opus. O bună parte de mărfuri și servicii de primă necesitate se tot scumpesc de câteva luni. Oricât de straniu ar fi sau oricât de mult ar dori cineva să pună vina acestor scumpiri în cârcă președintei Maia Sandu, la o analiză sumară a problemei, nu este greu de constatat că la bază stă același fenomen.

Este vorba despre controlul de către unele cercuri politico-economice a unor autorități ale statului, abilitate cu suficientă independență și cu destule împuterniciri pentru a veghea asupra procesului de formare a prețurilor sau de stabilire a unor tarife.

În numerele trecute am scris despre scumpirile de pe piața produselor petroliere și despre crearea artificială a unei crize a grâului, care ar trebui să se soldeze în final cu scumpirea pâinii.

Prețurile cresc când agențiile statului nu-și fac treaba

În primul caz, mai multe studii și analize ale unor experți și deputați, dar și a Consiliului Concurenței, au constatat un lucru demult intuit de către opinia publică. Există suficiente semnale că pe piața produselor petroliere ar exista o înțelegere de cartel. Altfel spus, importatorii și retailerii de carburanți ar avea unele înțelegeri oculte pentru a stabili prețurile. Astfel, companiile petroliere s-ar fi înțeles pentru a schimba de comun acord prețurile, încălcând legea liberei concurențe, care este fundamentală pentru o economie de piață. Cu toate acestea, Consiliul Concurenței nu are suficiente dovezi pentru a sancționa aceste practici. Și este de remarcat că legea autorizează Consiliul Concurenței cu foarte mari împuterniciri în acest sens, autoritatea putând aplica amenzi de zeci sau chiar sute de milioane de lei.

O evoluție la fel de obscură am urmărit ultimele două luni în cazul rezervelor de stat de grâu alimentar. Sub pretextul că aceste rezerve trebuie înnoite, Agenția Rezerve Materiale a început să vândă o parte din acestea. Întrebarea este de ce nu a făcut-o în perioada de după recoltarea de anul trecut sau nu a așteptat recolta de grâu din anul curent, a rămas fără răspuns. Problema este că rezerva de stat asigură, printre altele și stabilitatea prețurilor pe piața grâului. Astfel, dacă grâul aflat în posesia unor companii private este exportat în exces, cauzând un deficit pe piața internă, Agenția Rezerve Materiale poate scoate pe piață sau oferi cu împrumut companiilor de morărit și panificație grâu. De regulă, după strângerea noii recolte, aceste cantități sunt întoarse în rezerva de stat. Iată că vânzarea grâului din rezerva de stat lipsește guvernul de acest instrument de stabilizare a prețului. Astfel, exportând rezervele de grâu ieftin, unele companii au fost nevoite să importe făină scumpă pentru ca în final să-și scumpească produsele.

Noi scumpiri anunțate de ASP

La aceeași categorie putem adăuga și scumpirile serviciilor operate de Agenția Servicii Publice (ASP).

Instituția a anunțat că din 1 iunie au fost majorate tarifele în cazul mai multor servicii ce țin de perfectarea permiselor de conducere și înmatricularea automobilelor. Spre exemplu, costul plăcuțelor de înmatriculare a crescut de la 480 de lei la 550 de lei, iar identificarea vehiculului în cazul primei înmatriculări în Republica Moldova – de la 400 de lei la 600 de lei.

ASP și-a declinat orice vină, declarând că decizia de a schimba prețurile nu îi aparține, ci a fost luată de Guvern, fiind aprobată încă din decembrie 2020. Totodată, scumpirile sunt explicate prin faptul că tarifele la serviciile prestate de instituție nu au suferit modificări pe parcursul anilor precedenți pe fondul creșterii indicilor economico-financiari pe republică.

În același timp, ASP anunță că, în cazul menținerii tarifelor vechi, agenția risca să înregistreze pierderi financiare considerabile, care ar fi putut afecta activitatea și posibilitatea ASP de autofinanțare, ceea ce inevitabil ar fi dus la necesitatea subvenționării de către stat a activităților efectuate de ASP, în baza faptului că este o instituție fondată de Guvern.

Ce stă în spatele pierderilor financiare ale Agenției

Vicepreședintele Parlamentului și al Platformei Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, spune însă că deficitul de finanțe al Agenției nu este cauzat de tarifele mici, ci de faptul că aceasta s-a creditat în anul 2018 de la unele bănci, deși nu putea face acest lucru fără aprobarea de către Guvern a valorii creditului. Deși a cerut în repetate rânduri să-i fie comunicată suma împrumutului, dar și băncile de unde acesta a fost contractat, vicepreședintele Parlamentului nu a primit până în prezent niciun răspuns. Potrivit lui Slusari, activitatea conducerii Agenției de Servicii Publice ar fi condusă din umbra de fostul deputat al Partidului Democrat, Eugen Nichiforciuc, ajuns până la urmă a fi afiliat fracțiunii Partidului Șor.

„Toate majorările tarifelor la Agenția Servicii Publice sunt nejustificate. Entitatea a împrumutat fără acordul Guvernului sute de milioane de lei credite. Atât Agenția, cât și acest executiv handicapat refuză să ofere deputaților informația detaliată despre sumele exacte ale creditelor, bunurile gajate, riscul trecerii datoriilor în contul bugetului de stat etc. Este culmea nesimțirii să vinzi un set al plăcilor de înmatriculare cu 26 de euro, când prețul de producere nu depășește nici șase euro”, scrie Slusari pe pagina sa de Facebook.

El menționează că unul din primele lucruri pe care trebuie să-l facă viitorul guvern este revizuirea și micșorarea tuturor tarifelor ASP, eliberarea din funcție a directorului, desemnat de Nichiforciuc, precum și pornirea unui audit complex în Agenție pentru perioada 2017-2021. „Vom scoate la suprafață toate schemele lui Plahotniuc-Iaralov-Nichiforciuc-Dodon, precum și ale altor foști și actuali demnitari de stat”, promite Slusari.

Din cele comunicate de Agenție reiese că este strâmtorată financiar, însă Alexandru Slusari a arătat că acest lucru nu este cauzat de tarifele mici, ci de incapacitatea agenției de a rambursa un credit contractat abuziv încă acum trei ani. Totuși, de ce ASP nu a solicitat majorarea tarifelor în anii 2018 și 2019, când economia și veniturile populației erau în creștere, ci o face acum, după mai bine de un an de criză pandemică?

Explicația este simplă: pentru a nu influența scorul electoral al celor aflați la putere în 2019 și 2020, adică Plahotniuc și Dodon sau partidele lor. Iată acum tarifele pot fi majorate, iar scumpirea pusă pe seama președintei Sandu.

Când a fost mai bine de trăit?

Recent, în timpul unei întâlniri electorale în satul Molovata Nouă, ex-președintele Dodon a întrebat oamenii când era mai bine de trăit, anul trecut sau acum. „Vă plac prețurile actuale?”, întreba Dodon, dând de înțeles că el a ținut scumpirile sub control anul trecut, iar Maia Sandu nu ar reuși acest lucru.

Cei prezenți la adunare nu au mai răspuns în pofida insistenței lui Dodon. Manipulările de acest gen nu mai merg, or oamenii înțeleg că nu președintele stabilește prețurile și tarifele. Ele trebuie să evolueze odată cu evoluțiile piețelor, independent de voința politicienilor. Aceștia doar trebuie să facă tot posibilul pentru ca economia să se dezvolte, iar puterea de cumpărare a populației să crească.