Legea comerțului intern, conspirația Occidentului sau interese autohtone?

348
0

În data de 15 mai, pe site-ul președinției a fost postat un comunicat, prin care publicul era informat că șefa statului a întors Parlamentului pentru reexaminare mai multe legi, votate în ultima ședință a Parlamentului actual.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Alianța Șor-PSRM a votat pe bandă rulantă o serie de legi pe ultima sută de metri a fostului Parlament. Mai multe dintre ele au denumiri frumoase, dar conțin prevederi pentru hoți, pun costurile de implementare pe umerii oamenilor cinstiți și conțin în articole, scrise vag, portițe de corupție pentru scheme de delapidare și înstrăinare a bunurilor publice. Am analizat aceste legi și am decis să le întorc în Parlament pe cele cu probleme majore. Viitorul Parlament le va reexamina și va decide ce va face – le va modifica, pentru a elimina deficiențele, sau le va retrage”, a menționat președintele Maia Sandu cu referire la această decizie.

Legi populiste și nocive pentru economie

În lista legilor respinse sunt o serie de legi cu un caracter vădit populist și nocive pentru economie în general. Spre exemplu, legea privind anularea datoriei miliardului furat, care chipurile scoate de pe bugetul de stat povara datoriei asumate de Guvern pentru banii scoși din Banca Națională pentru compensarea miliardului de dolari, furat din sistemul bancar la finele lui 2014. Deși, în aparență, e o lege „pentru binele poporului”, aplicarea ei ar crea o breșă în rezervele BNM, care poate destabiliza moneda națională și situația macroeconomică din republică în ansamblu.

Altă lege, la fel de populistă, presupune compensarea cheltuielilor pentru electricitate ale consumatorilor casnici. Aceasta ar fi condus la creșterea cheltuielilor furnizorilor de energie electrică cu peste 20 de milioane de lei anual, cost ce urma să fie pus în tariful la energia electrică plătit de către toți consumatorii.

Legea privind comerțul extern, intenție nobilă, care trebuie însă îmbunătățită

Însă, împreună cu aceste legi, Maia Sandu nu a promulgat și legea nr. 60 privind comerțul intern. Potrivit șefei statului, este vorba despre o lege pornită dintr-o intenție bună, dar, în varianta în care a fost votată, ea va conduce la creșterea prețurilor și încalcă angajamentele din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană: „Promulgarea legii în formula actuală va afecta exporturile spre Uniunea Europeană. Până în iulie, când o să avem un alt Parlament, o să propunem o variantă îmbunătățită a acestei legi”, își explică decizia președinta.

Într-o luare de atitudine, Platforma Demnitate și Adevăr, explicând motivarea acestei legi, amintește că în practicile comerciale actuale de relaționare dintre retaileri (rețelele de supermarketuri) și furnizorii produselor agroalimentare, supermarketurile deseori impun antreprenorilor din domeniul agroalimentar autohton reduceri de 30-40% pentru poziționarea mai avantajoasă a produselor pe raft, fără ca aceasta să conducă la diminuarea prețului final pentru consumatori.

Altfel spus, dacă un producător autohton vrea să-și vândă marfa printr-o rețea de supermarketuri, pentru ca aceasta să-i poziționeze produsele mai la vedere pentru consumatori, trebuie să reducă prețul cu 30-40%. Bineînțeles că mulți producători autohtoni, în special mici și mijlocii, nu-și pot permite astfel de reduceri, or nu și-ar acoperi măcar costurile de producere. Astfel, este împiedicat accesul producătorilor mici în rețelele mari de comercializare.

În acest context, Platforma DA a propus plafonarea până la 10% din valoarea produselor agricole și alimentare livrate a plăților pentru serviciile de marketing prestate de către supermarketuri, precum și limitarea până la 60 de zile a acțiunilor de promovare a produselor.

Dodon: „Contra sunt cei din spatele Maiei Sandu”

Legea propusă de Platforma DA și susținută de ambele componente ale fostului bloc ACUM (PAS și DA) a fost votată cu majoritatea covârșitoare de voturi ale deputaților din Parlament (unica excepție reprezentând-o fracțiunea Șor).

Într-un comunicat al Platformei DA se spune că formațiunea și în următorul legislativ va depune toate eforturile pentru a repune pe tapet Legea nr. 60 privind comerțul interior, lege care corespunde plenar standardelor europene și este extrem de necesară și benefică pentru ramura agroalimentară autohtonă și pentru toți cetățenii.

O reacție mult mai acidă a avut liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, care insinuează că în spatele deciziei președintei s-ar afla cercuri din Occident.

Nu Maia Sandu e împotrivă, împotrivă sunt cei care o controlează pe Maia Sandu. Decizia de a nu promulga legile a fost dictată din afara țării. Cine se teme de legea privind comerțul intern care permite producătorilor autohtoni să-și vândă marfa la ei acasă? Încercați să puneți marfa noastră în România, Germania, o să aveți o mulțime de obstacole și nu o să mai intre producătorii noștri niciodată acolo. Când vrem să facem noi acest lucru, nouă ne interzic, pentru că pe ei îi interesează să-și vândă în Moldova produsele lor. Noi vom insista pe revotarea acestei legi”, a declarat Dodon.

Cine sunt marii importatori de produse agroalimentare

La o analiză sumară a sortimentului și prețurilor din supermarketurile moldovenești, înțelegem că declarația lui Dodon, care dă vina pe Occident, este deplasată cel puțin din cauza că produsele moldovenești de regulă concurează direct cu produsele importate din Ucraina, Belarus sau Rusia, care sunt mult mai vizibile și au prețuri similare celor moldovenești. Produsele occidentale au prețuri semnificativ mai mari și sunt orientate spre un segment mai îngust de cumpărători.

Unele surse apropiate pieței retailului alimentar ne-au relatat că una din principalele lacune ale legii ar fi lista destul de neclară a produselor considerate autohtone și chiar criteriile conform cărora un produs poate fi considerat autohton. Spre exemplu, un produs agricol cum ar fi fasolea, importat în vrac însă ambalat de o companie moldovenească, poate fi lejer calificat drept autohton.

Este de remarcat că printre cei mai mari importatori de produse agroalimentare se numără principalele rețele de supermarketuri cum ar fi Moldretail Group SRL, care gestionează rețeaua de magazine Linella sau Paralela 47 SRL, care gestionează rețeaua de magazine Nr.1. Aceștia sunt și importatori dar și retaileri de produse agroalimentare și ar fi interesați ca produsele importate de ei să fie vândute mai ușor decât cele procurate de la producătorii mici moldoveni. În plus, potrivit mai multor surse din piață, este tot mai pronunțată tendința rețelelor de supermarketuri de a vinde producția achiziționată, inclusiv de la producătorii autohtoni, sub marcă proprie (așa-numitele private label). Este vorba despre produse vândute sub marca rețelei de supermarketuri pentru a controla atât calitatea produselor, cât și prețurile.

Astfel, producătorului autohton îi este oferit accesul la o piață de desfacere, însă valoarea adăugată obținută de el este extrem de mică, partea leului revenindu-i retailerului. Iată că un ipotetic monopol al rețelelor de supermarketuri asupra importului de produse alimentare la care s-ar adăuga și această practică de private label ar trebui să-i îngrijoreze pe aleșii poporului, actuali sau viitori, și nu o iluzorie conspirație occidentală.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here