„Transnistria este văzută cu mari suspiciuni de către Kiev”

1679
2
Marin Gherman

Interviu cu politologul Marin Gherman, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social (grup de experți din Cernăuți), redactor-șef al Centrului Media BucPress.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Comentatorul politic, Marin Gherman, relatează pentru GAZETA de Chișinău starea de spirit din Ucraina, ce trăiesc oamenii din regiunile ocupate în aceste momente de tensiune maximă provocată de concentrarea trupelor ruse la hotarul cu Ucraina. Analistul face o paralelă între situația din Transnistria și cea din estul Ucrainei.

  • Stimate Domnule Gherman, care este starea de spirit în Ucraina?

Se discută foarte mult despre concentrarea trupelor rusești în Crimeea, în nordul și estul Ucrainei, precum și în sud-estul Ucrainei. Până la această mobilizare de forțe, se discuta mai puțin despre estul Ucrainei, despre Donbass.

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, se tot lăudase în 2020 că a fost stabilită o pace în estul Ucrainei. Deși era o pace fragilă, a fost o perioadă cu mai puține victime, atacuri și provocări. Iată că această pace nu a fost să fie de lungă durată.

  • În ce context a fost înregistrată această concentrare de trupe rusești la hotarul Ucrainei?

Aici trebuie menționat că, în ultima vreme, au fost adoptate o serie de decizii politice la Kiev. Eu leg aceste procese între ele. Vorbim aici despre lunile ianuarie, februarie, când au fost închise trei posturi de televiziune. Este vorba de niște posturi finanțate de oameni politici și de afaceri legați de Rusia, de Putin, de republicile autoproclamate din estul Ucrainei.

Acestei trei posturi TV se ocupau în mod activ de propagarea unor narațiuni false ale Kremlinului. Pe aceste posturi mai apărea, din când în când, prin Zoom, fostul premier Mikola Azarov [prim-ministrul lui Viktor Ianukovici], foști lideri care s-au opus Euromaidanului pe numele cărora sunt astăzi dosare penale în Ucraina.

După blocarea acestor trei posturi, mulți observatori politici de la Kiev au anticipat reacții din partea Rusiei, desigur, reacții verbale, și nu altceva.

În aceeași perioadă, o serie de speranțe ale Kremlinului legate de revenirea la vechea legislație [de până la Euromaidan] nu s-au îndeplinit. Aici mă refer în special la utilizarea limbii ruse.

Începând cu anul trecut, în școlile rusești s-a trecut la predarea în limba ucraineană.

Urmărind presa apropiată de Kremlin, putem spune cu certitudine că existau speranțe la Moscova privind o nouă politică a lui Volodymyr Zelensky față de etnicii ruși din estul și centrul Ucrainei. Dar nu s-a schimbat nimic. Dimpotrivă, măsurile luate de președintele Petro Poroșenko au avut continuitate.

Trebuie subliniate de asemenea alegerile din SUA, deci, s-a reconfigurat situația pe plan extern. Și aici, în mare parte, Vladimir Putin a încercat, în această vară, să își umfle mușchii în fața comunității internaționale. De fapt, el a arătat nu altceva decât capacitatea de a aduce în această zonă alte lebede negre, care vor semăna instabilitate.

  • În ajunul acestor concentrări de forțe rusești, ce se întâmplă mai exact, în estul Ucrainei?

Spre deosebire de Republica Moldova, de conflictul înghețat din Transnistria, în Ucraina, este o cu totul altă realitate. În estul Ucrainei au loc în fiecare zi schimburi de focuri.

Pe de o parte, Kievul acuză mercenarii plătiți de Moscova, care trag asupra pozițiilor ucrainene, asupra satelor, orașelor din această zonă. Purtătorul de cuvânt al Armatei ucrainene oferă, în fiecare zi, informații pentru presă despre numărul de cazuri ale încălcării armistițiului în estul Ucrainei.

Pe de altă parte, reprezentanții republicilor autoproclamate Donețk și Lugansk susțin, sprijiniți de Rusia, că, chipurile, Armata ucraineană trage asupra localităților ocupate de ei.

Prin urmare, asistăm la un blocaj de dialog. Armata ucraineană demonstrează, prin probe, cine, de fapt, trage. În localitățile din regiunile Donețk și Lugansk, oamenii sunt înfricoșați, se tem să iasă din case, mulți fie s-au mutat în alte localități din apropiere, fie s-au stabilit cu totul în alte regiuni pentru că este imposibil să ai acolo o viață normală. Viața este în primejdie permanentă.

Unele case chiar se află între linia de demarcare. Imaginați-vă cu ce probleme se confruntă oamenii de acolo. Ei își doresc pacea, nu în zadar președintele Zelensky, datorită mesajului său de pace, a reușit să ia multe voturi în estul Ucrainei. El a promis o pace rapidă, ceea ce nu este cu putință.

  • Kremlinul a făcut mereu presiuni asupra Chișinăului prin intermediul Transnistriei. Observăm același scenariu aplicat în estul Ucrainei. Cum apreciați Dvs. capacitatea Ucrainei de a se opune acestei strategii a Moscovei?

Kremlinul nu urmărește anexarea Donbassului la Rusia, ci integrarea acestei regiuni în componența Ucrainei în condițiile sale, prin federalizare, evident. Moscova vrea să instaleze în estul Ucrainei, ca în cazul Tiraspolului, oamenii săi obedienți.

Astfel, Putin vrea ca deciziile luate la Kiev legate de politica externă – aderarea la UE, apropierea de NATO, încheierea unor acorduri internaționale – să fie blocate de reprezentanții Donbassului. Acest fapt înseamnă, de fapt, o limitare a suveranității în cazul Ucrainei.

Dacă acceptă acest model de luare a deciziilor, Ucraina renunță la o mare parte din dreptul de a-și alege viitorul. În momentul de față, conform legislației ucrainene, zonele din Donbass aflate sub controlul mercenarilor susținuți de Rusia sunt numite teritorii temporar ocupate.

Regiunile Donețk și Lugansk nu au guvernatori, ci administrații militare. Deci, Ucraina recunoaște că există un conflict. Zelensky nu a acceptat formula numită „Steinmeier” – mai întâi, organizarea unor alegeri locale și apoi retragerea trupelor ruse.

Același scenariu a fost respins și de Petro Poroșenko, chiar dacă au existat presiuni din Occident din partea unor politicieni care își doresc o pace cu orice preț în estul Europei. Acest scenariu ar însemna transnistrizare.

Am observat unele comentarii ale unor experți de la Chișinău, care spuneau că este mai bună din punct de vedere al scenariilor de viitor o opțiune ucraineană. O transnistrizare a Donbassului ar însemna că modelul Rusiei este unul viabil și poate să fie exportat.

Nu știm cât va rezista Ucraina. Această opțiune înseamnă ca în estul Ucrainei să fie în permanență conflict, spre deosebire de Transnistria unde se înregistrează tensiuni sporadice.

Chiar zilele acestea, în regiunea Cernăuți au fost aduși doi militari care au murit în Donbass. Vorbim despre români care au căzut acolo.

  • Am observat că Kievul și-a concentrat anumite forțe la hotarul cu Transnistria. Ar avea curajul militarii ruși din stânga Nistrului să recurgă la o agresiune împotriva Ucrainei?

Să știți că la Kiev se discută de mai multă vreme un asemenea scenariu. Despre acest lucru se discută din 2014, după declanșarea conflictului din estul Ucrainei. Trupele ruse din Transnistria ar avea curaj dacă li se va cere să facă acest lucru.

Este vorba de niște regimuri-marionete care imită o independență. În realitate, vor face ce li se va spune. Dacă se va declanșa un război pe scară largă în Ucraina, de ce nu să nu fie utilizate aceste forțe de către Federația Rusă pentru a schimba un echilibru în favoarea sa?

Transnistria este văzută cu mari suspiciuni de către liderii de la Kiev atât în timpul lui Petro Poroșenko, cât și acum. Mai mult, când vine vorba despre Republica Moldova, atât analiștii, cât și oamenii politici amintesc de Transnistria.

  • Credeți în această retorică a Kievului despre diferendul transnistrean? Președintele Poroșenko și-a vândut produsele în stânga Nistrului, iar Gușan și Kazmalî au business în continuare în Ucraina?

Atestăm abordări la nivel de discurs foarte corecte, însă în realitate este altceva. De exemplu, zilele acestea, Zelensky a lansat o mare campanie împotriva contrabandiștilor. În toate regiunile, au fost curățate vămile, au fost introduse sancțiuni, unora le-a fost retrasă cetățenia.

Nu pot să spun cât de sincere sunt aceste acțiuni. Unii analiști subliniază că au fost arestate persoane mai puțin cunoscute, iar adevărații contrabandiști sunt lăsați să facă în continuare ce doresc.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE