UE/Lupta pentru un sat curat. Cum convingem oamenii să nu mai arunce gunoiul la întâmplare

Oricine s-a plimbat prin localitățile din Republica Moldova a văzut râuri inundate de gunoaie, gropi de deșeuri improvizate sau ambalaje aruncate aiurea. Aceste gunoaie degajă substanțe nocive care contaminează solul și apa, îmbolnăvind oamenii.

În satul Boșcana, raionul Criuleni, din 1.126 de gospodării doar 374 de locuințe au contracte de salubrizare, care plătesc lunar pentru ca o mașină să vină să le ia gunoiul de la poartă. Unii săteni spun că prețul de 30 de lei pe lună e derizoriu, iar alții se plâng pe localnicii care refuză să încheie contract de salubrizare și aruncă gunoiul pe un teren de la marginea satului. La Boșcana resturi menajere, ambalaje, alt gunoi menajer zac în mormane pe marginea drumurilor din apropierea localității.

Galina beneficiază de serviciul de colectare a gunoiului. Din deșeurile vegetale și dejecțiile păsărilor face compost. Plasticul îl duce la tomberonul special, amplasat lângă magazinul din sat. Femeia spune că localnicii, care refuză încheierea contractului de salubrizare, duc noaptea gunoaiele la gunoiștea neautorizată. „Cum vrem noi în UE?”, se întreabă Galina.

Sătenii care au contract de salubrizare sunt mulțumiți de serviciu. „Nu avem încotro. Ești sau nu mulțumit – ce să faci, să sari în cap la oameni?! Nu e mult, nici puțin. Fiecare cum socoate. 30 de lei nu-s bani”, consideră Alexandru și Oleg, doi bărbați pe care i-am întâlnit pe drumul principal din satul Boșcana. Bărbații spun că deșeurile care nu-s acceptate de serviciul de colectare, cum ar fi frunzele, materialele de construcții, crengile, materiile fecale de la animale și păsări, le transportă individual la gunoiștea de la Budești pentru care plătesc 200 de lei.

Bătălia pentru curățenie

Iurie de la Boșcana ne arată gunoiștea neautorizată. „Lumea aduce aici gunoiul. Această gunoiște e formată de oameni, de 15 ani. Omul așa s-a obișnuit. Toți aduc aici gunoiul, chiar și cei care plătesc”, povestește Iurie. Bărbatul crede că oamenii nu-s informați. „Toți vor să le ia gunoiul de la poartă, dar fără să plătească. Dar ce-s azi 30 de lei?! Ce poți cumpăra cu acești bani? Lumea nu vrea să plătească pentru că nu vrea să plătească”, susține Iurie.

De la Primăria Boșcana aflăm că „mulți locuitori spun că n-au deșeuri menajere. Unii le aruncă în coșurile de gunoi de pe teritoriul satului, iar alții le aduc la Chișinău și le aruncă undeva”, mărturisește Aliona Chetrașcu, secretară. Potrivit Alionei, autoritățile informează cetățenii cu privire la importanța abonării la acest serviciu.

„E 30 de lei de gospodărie, nu de persoană. Asta e o luptă pentru că majoritatea gospodăriilor nu vor să contracteze serviciul. Ei depozitează deșeurile menajere pe un teren agricol, deoarece e spațiu public. Primăria face documente pentru a vinde terenul sau a-l da în arendă”, notează Aliona Chetrașcu.

Chiar dacă la Boșcana sunt 374 de gospodării abonate la serviciu, Maria Bucătari, șefa Î. M. „Gospodăria Comunal-Locativă Boșcana”, spune că doar jumătate dintre acestea plătesc taxa pentru strângerea gunoiului. „Nu-i pot convinge pe toți să se aboneze la acest serviciu. Spun că n-au gunoi. Sunt persoane cărora le pare scump 30 de lei. Unii spun: eu mi l-am dus la Chișinău”, zice ea.

Cheltuielile acoperite de tarif

Se lasă greu convinși. „Am mers prin sat, din poartă în poartă, și le-am vorbit: Hai, vă rog, încheiați contractul. E atât de benefic acest serviciu. Vă ia gunoiul de la poartă. E atât de curat și sănătos. Lumea e obraznică și nu vrea să înțeleagă”, zice Maria.

Din ce constă un abonament lunar, o întreb. „În acești bani – 30 de lei, intră motorina pentru tractor, salariile tractoristului, hamalilor și al administrației. Întreprinderea suportă cheltuieli de contabilitate și tipărirea bonurilor de plată. Dacă ar fi mai mulți abonați, prețul ar fi mai mic. Tractoristul e plătit cu 600 de lei, iar un hamal primește 300 de lei pentru o zi de încărcat saci de gunoi”, anunță Maria Bucătari. Șefa menționează că în luna ianuarie s-au adunat 750 de lei, iar în februarie – 2.370 de lei, bani plătiți de localnici pentru acest serviciu.

Satul care și-a convins locuitorii să plătească pentru gunoi

Toți locuitorii din Hrușova, Ciopleni și Chetroasa au contracte de salubrizare. La Ciopleni în zi de miercuri primul lucru care ne-a sărit în ochi au fost pubelele scoase special la fiecare poartă. Câțiva săteni ne-au spus că în fiecare lună achită zece lei de persoană, de la mic la mare. „Zece lei nu-i mult. Oamenii ăștia lucrează. Au tractor, au nevoie de motorină”, argumentează Vitalie. „În alte sate prețurile sunt mai mari decât la noi. E convenabil. Sănătate să fie. Pensia la oameni e mică, dar ce să-i faci, așa-i viața”, intervine în discuție nenea Toader.

Ecaterina Strijac, secretara Primăriei Hrușova, afirmă că oamenii erau identificați după bonurile de plată care ajungeau la gunoi. „Ce era să facem, trebuia să fie ordine în sat. Toți plătesc. Avem teren pentru gunoi. Turnăm deșeurile, se pune pământ, tractorul nivelează și tot așa în straturi”, povestește Ecaterina Strijac.

La Hrușova se organizează anual acțiuni de salubrizare. Au plantat 400 de puieți pe malul râului Ichel. Unii oameni iau amenzi pentru că dau foc la deșeurile vegetale. „Îi preîntâmpinăm. Dacă nu se conformează, le aplic amendă”, afirmă Pavel Roșca, primar de Hrușova. Conform Codului contravențional al R. Moldova, valoarea amenzii pentru arderea vegetalelor e de la trei la șase mii de lei.

Ce (nu) prevede legea

Oamenii pot fi amendați dacă aruncă gunoiul în locurile neautorizate. Persoanele nu pot fi obligate să încheie un contract de salubrizare, aflăm de la Iuliana Cantaragiu, director adjunct la Centrul Național de Mediu (CNM). Cetățenii au două opțiuni: fie duc singuri deșeurile la groapa de gunoi, fie plătesc lunar pentru acest serviciu, așa cum achită pentru energia electrică, internet etc.

Primarul poate încheia proces contravențional, aplicând amendă, doar dacă îl prinde pe om în flagrant, astfel demonstrând că anume localnicul respectiv este cel care a aruncat gunoiul la întâmplare. „Legea nu obligă omul să încheie contractul. Asta este o lacună care trebuie remediată”, consideră Iuliana Cantaragiu. Șefa CNM susține că „gestionarea deșeurilor trebuie făcută conform Strategiei naționale de management al deșeurilor, dar procesul de implementare este foarte lent. Primarii se descurcă cum pot. Mai bine să colecteze gunoiul și să-l pună într-un singur loc decât să fie împrăștiat prin toate râpile, fiind o sursă de poluare extinsă”.

Comunicarea e elementul cheie. Cum ai convinge oamenii să se aboneze? „Sănătatea. Omului îi e frică de moarte. Sănătatea omului depinde de calitatea mediului. Mâncarea depinde de calitatea solului și a apei. Impactul unui mediu poluat asupra sănătății se vede în timp, prin diferite boli. Poți face ciroză în urma consumului de apă cu valori depășite la nitrați și amoniac. Eu cunosc două cazuri. Aceste substanțe chimice ajung în fântâni, din cauza deșeurilor. Amoniacul vine de la bălegar. Cojile de cartofi, în procesul de fermentare, elimină un lichid care curge din punga de gunoi. Lichidul e amoniac și nitrați”, răspunde Iuliana.

Deșeurile generate de populație sunt în declin, însă în continuare acestea constituie peste 65% din gunoaiele totale, arată studiul realizat în 2021 de CNM și Expert-Grup. R. Moldova este pe locul doi în Europa după cantitatea de gunoi generată pe cap de locuitor în fiecare zi, aceasta fiind de 3.12 kilograme, scrie în „Analiza comună de țară a ONU pentru R. Moldova în 2020”.