Cui îi folosește starea de urgență adoptată de Parlament

Deși nu are prerogative în acest sens, Parlamentul a adoptat miercuri, 31 martie, la solicitarea premierului interimar Aureliu Ciocoi, decizia de instituire a stării de urgență, care va dura cel puțin două luni, până la 31 mai. Legalitatea acestei decizii urmează încă a fi stabilită, ea având mai degrabă o motivare politică decât una economică sau de ordin sanitar și care ar urma să tergiverseze declanșarea procedurii alegerilor anticipate.

Solicitarea stării de urgență a fost motivată cu evoluția dramatică a epidemiei de COVID-19 în Republica Moldova, numărul infectărilor zilnice depășind cifra de 2000, iar cel al deceselor trecând de 40 de cazuri zilnice. O stare de urgență ar avea menirea de a stăvili acest val de infectări, iar coroborată cu o amplă campanie de vaccinare, ar putea fi și eficientă.

Doar că Guvernul interimar condus de Aureliu Ciocoi are foarte puțin spațiu de manevră și foarte puține pârghii pentru a gestiona eficient această stare de urgență. Numărul vaccinurilor care ajung în Republica Moldova prin donații și programe umanitare internaționale este foarte limitat, iar situația economică este mult prea șubredă pentru a rezista unor eventuale sistări ale activității economice, care ar trebui să fie una din principalele componente ale stării de urgență. Fără un lockdown starea de urgență nu prea are șanse de izbândă să localizeze și să ia sub control epidemia.

În acest context, măsurile votate de cei 52 de deputați socialiști, ai Partidului „Șor” și ai platformei Pentru Moldova, care au susținut inițiativa, arată cel puțin neconvingător.

Guvernul interimar are prea puține pârghii de gestionare a stării de urgență

În perioada stării de urgență de două luni, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va putea emite dispoziții în vederea punerii în executare a mai multor măsuri destul de generale, care, în mare parte, pot fi aplicate și fără instituirea unei stări excepționale.

Acestea prevăd instituirea unui regim special de intrare și ieșire din țară, instituirea unui regim special de circulație pe teritoriul țării, introducerea regimului de carantină și luarea altor măsuri sanitaro-antiepidemice obligatorii, interzicerea desfășurării adunărilor, manifestațiilor publice și a altor acțiuni de masă, dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de alimente și de alte produse de strictă necesitate, familiarizarea populației cu regulile de comportare în timpul situației excepționale etc.

Măsurile ce ar putea afecta activitatea economică sunt și mai vagi și mai generale. Ele prevăd stabilirea unui regim special de lucru pentru toate entitățile (inclusiv companiile), modificarea procedurii de numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților economici și ai instituțiilor publice și interzicerea demisiei lucrătorilor, cu excepția cazurilor prevăzute de actele normative, pentru această perioadă. Modificarea procedurii de numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților economici arată destul de ciudat, or chiar și în situații extreme această procedură îi vizează doar pe proprietarii entităților private (cel puțin nu s-a văzut vreo specificare că ar fi vorba doar de entitățile publice).

Aureliu Ciocoi: „Nu avem prevăzuți acești bani în Legea Bugetului”

Interzicerea demiterii lucrătorilor pare o prevedere destul de rațională pentru a evita pauperizarea populației și creșterea ratei șomajului. Însă această prevedere ar trebui susținută cu subvenții din partea statului. Agenții economici, dacă vor fi obligați să-și sisteze activitatea sau să funcționeze într-un regim special, nu vor putea să-și îndeplinească obligațiile salariale. În acest context, Aureliu Ciocoi, răspunzând la sugestia deputaților din opoziție de a plăti 1000 de lei săptămânal angajaților disponibilizați pe perioada lockdown-ului, a menționat că statul nu poate să-și permită astfel de cheltuieli.

„În Republica Moldova avem circa 500 mii de angajați în sectorul privat. Pentru a-i subvenționa pe toți pe parcursul unei săptămâni, avem nevoie de 500 de milioane de lei, pentru două săptămâni – un miliard. Noi nu avem prevăzuți acești bani în Legea Bugetului”, a menționat Ciocoi.

Măsuri generale și fără consistență, prezentate Parlamentului

Starea finanțelor publice nu oferă prea mult spațiu de manevră executivului în vederea limitării activității economice, așa cum s-ar preta în cazul unui lockdown. Deficitul bugetar de 14 miliarde de lei, adoptat de guvernul Chicu la finele anului trecut în cadrul unui buget extrapopulist cu tentă electorală și ruperea relațiilor cu organismele financiare internaționale, care ar fi putut finanța acest deficit, reduce la zero posibilitatea finanțării pierderilor provocate de unele eventuale măsuri de lockdown. De aceea și aceste măsuri generale și fără consistență, prezentate Parlamentului. Însă, dacă nu va fi restricționată masiv circulația și instituită carantina (cel puțin în Chișinău), care este aproape imposibil de aplicat fără a sista activitatea agenților economici, luarea sub control a epidemiei nu va fi practic posibilă. Drept urmare, se pierde și justificarea sanitară a stării de urgență. Și rămâne doar justificarea politică despre care vorbește opoziția. Starea de urgență a fost decisă de cei 52 de deputați pentru a evita sau tergiversa declanșarea alegerilor anticipate.

Însă, în contextul actual, doar un Guvern plenipotențiar, numit de un Parlament credibil, ar putea depăși profunda situație economică, sanitară și politică în care ne aflăm. Altfel vorbind, starea de urgență instituită de parlament nu este o soluție, ci o piedică în soluționarea situației curente.

Maia Sandu: „O decizie goală”

Referindu-se la subiect, președintele Maia Sandu a menționat în cadrul unei emisiuni TV că decizia deputaților nu reprezintă un semn de grijă față de sănătatea și viața oamenilor, calificând-o drept o decizie goală.

„Nu are nimic în ea care să spună foarte clar ce înseamnă starea de urgență, cum aceste măsuri, care lipsesc, măsurile din starea de urgență, vor conduce la micșorarea numărului de oameni care se infectează, cum vor fi compensați cei care de pe urma acestor măsuri vor avea de pierdut anumite venituri și cum le va compensa bugetul. Doar niște oameni speriați și disperați pot să vină cu asemenea decizii, care nu sunt nici justificate, nici explicate, poate un pic să amâne rezolvarea problemei”, a declarat Maia Sandu.