„Planul B” pentru socialiști

Șeful statului, Maia Sandu, intenționează să atace, în decurs de o săptămână, decizia Parlamentului privind instituirea stării de urgență. Între timp, Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe pe marginea sesizării președintelui despre dizolvarea Parlamentului. De cealaltă parte, PSRM, Partidul „Șor” și Platforma Pentru Moldova sunt „pe scenariul B”, considerând că un guvern demisionar, cu competențe sporite, este mai bun decât o „catastrofă”. Deputații din opoziție consideră această acțiune a majorității parlamentare drept un tertip pentru tergiversarea dizolvării legislativului.

Parlamentul a decis, miercuri, instituirea stării de urgență în Republica Moldova pentru 60 de zile. Actuala majoritate parlamentară, formată din 52 de deputați, a votat pentru această decizie, invocând situația gravă provocată de Pandemia de Coronavirus.

Autorii proiectului – deputații PSRM, Bolea, Suhodolski și Dolința – propun raționalizarea consumului de alimente și alte produse de strictă necesitate; coordonarea activității mass-media; chemarea cetățenilor pentru prestări de servicii în interes public, rechiziții de bunuri în scopul prevenirii și lichidării consecințelor situațiilor care au impus declararea stării de urgență etc.

Drept reacție, deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, a calificat ședința de miercuri drept „o scenă tristă” în care „un guvern demis cere atribuții mai mari decât poate duce, iar partidele serioase își aruncă pisica în brațe unul altuia numai să nu răspundă pentru faptele lor”.

„Un guvern demis cere atribuții sporite”

„Care-i sensul înlocuirii unei stări excepționale de sănătate publică (legea 10/2009) cu o altă situație de asediu (212/2004) în condițiile în care solicitantul acestui regim special nu are plan de acțiuni, nu știe cum își va folosi atribuțiile pe care le cere”, a scris parlamentarul pe pagina sa de Facebook.com.

„Orice restricții de carantină ar trebui să fie aplicate numai localizat, diferențiat, pentru ca infecția se difuzează acolo unde sunt aglomerări urbane, unde nu se respectă izolarea și lipsește accesul la vaccin. În rest, starea de urgentă nu trebuie să fie folosită politic.”

În opinia expertului în drept constituțional, Nicolae Osmochescu, această decizie a Parlamentului, ca orice altă hotărâre emisă de legislativ, poate să fie atacată la Curtea Constituțională.

„Parlamentul nu poate să fie dizolvat în stare de urgență”

În acest context, în cazul în care decizia privind instituirea stării de urgență nu este atacată la Curtea Constituțională, subliniază Osmochescu, sesizarea Curții Constituționale de către șeful statului privind constatarea circumstanțelor constituționale de dizolvare a Parlamentului rămâne în vigoare.

„Numai că în cazul unui răspuns favorabil din partea Curții Constituționale pentru șefa statului, dizolvarea nu poate să fie realizată deoarece Constituția prevede expres că Parlamentul nu poate să fie dizolvat în perioada stării de urgență, asediu sau de război”, a explicat Nicolae Osmochescu.

„Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe”

Potrivit lui Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice, Curtea Constituțională va lua o decizie în cazul sesizării șefului statului despre dizolvarea Parlamentului.

„Curtea Constituțională are două sesizări acum pe rol. Prima ține de învestitura doamnei Natalia Gavriliță, și cred că această sesizare nu are nicio șansă… Impresia mea este că a fost depusă doar cu scopul de a tergiversa discuțiile politice, nu mai știu ce. Și a doua este sesizarea președintei Maia Sandu de a dizolva parlamentul”, a declarat expertul într-un interviu pentru Europa Liberă.

Șeful statului a menționat după decizia legislativului că, dacă în decurs de o săptămână, nu vor fi întreprinse acțiuni care să demonstreze că starea de urgență a fost introdusă „pe bune”, și nu pentru tergiversarea dizolvării Parlamentului, va depune un demers la Curtea Constituțională în care va demonstra că decizia este ilegală.

„Noi am vrut două luni de stare de urgență în care statul să vină cu sprijin concret pentru agenții economici și pentru persoanele angajate care nu își pot desfășura activitatea. Să le acordăm acestor oameni un sprijin cel puțin să poată supraviețui. Socialiștii însă nu au acceptat”, a declarat deputatul PAS, Lilian Carp.

„Socialiștii au încălcat procedura”

Parlamentarul a subliniat că inițiativa privind instituirea unei stări de urgență poate să vină fie de la Guvern, fie de la Președinte, și nu de la un grup de deputați. „Acesta este un lucru ilegal”, a insistat el.

„Ei caută șmecherii juridice pentru a întinde cât mai mult posibil această situație pentru a permite guvernului să mai facă niște privatizări.”

Comentatorul politic Cornel Ciurea admite conotațiile politice ale deciziei legate de instituirea stării de urgență, doar că, spune el, această hotărâre nu poate să fie ruptă de contextul pandemic ce are dimensiuni foarte grave.

„Este evident că Parlamentul nu vrea să fie dizolvat, dar în același timp majoritatea parlamentară vrea să avem guvern, fie sub forma unui executiv plenipotențiar, varianta ideală, pe care o blochează Maia Sandu, fie sub forma unui guvern interimar, dar cu competențe sporite din cauza pandemiei. Acesta este scenariul B, mai bun decât scenariul catastrofă.”