„Multe persoane din diasporă ar putea juca un rol important în dezvoltarea RM”

1492
0
Labour Cllr Elena Secas at the Treaty Stone Picture brendan Gleeson

Elena Secaș, originară din localitatea Colibași, r. Cahul, emigrată de mai bine de 20 de ani, în al treilea oraș ca mărime din Irlanda, este unul din cei 40 de consilieri locali din Consiliul Comitatului și orașului Limerick (capitală regională). Cunoscută membră a Partidului Laburist, conaționala noastră se află în perioada celui de-al doilea mandat consecutiv, aleasă locală de încredere a irlandezilor, pentru succese mari în rezolvarea problemelor comunitare.

Până în 2001, Elena Secaș își începuse o carieră promițătoare la Chișinău, ca traducătoare și interpretă, dar și ca jurnalistă instruită la BBC. A activat la Radio Moldova Internațional, Agenția Informațională de Stat „Moldpres”, colaborând și cu alte instituții. Elena Secaș este absolventă a Facultății de Litere și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și de master în literatură comparată și studii culturale, cu onoruri de primă clasă, al Universității din Limerick. Domnia Sa ne-a acordat un interviu în exclusivitate.

  • Stimată Doamnă Elena Secaș, cunoșteați patru limbi străine, părea că nu erați sortită eșecului și nici sărăciei în RM. De ce ați emigrat în 2001 și nu v-ați construit cariera, în continuare, acasă?

Studiind în România, mai bine de cinci ani și, apoi, activitatea mea profesională de traducător și interpretă mi-au dat posibilitatea să călătoresc atât în Europa, cât și în Asia. Plecarea mea din RM a fost o altă provocare pe care mi-am asumat-o.

  • Să înțelegem că nu vă așteptați la o carieră tocmai bună în RM?

Experiența obținută în RM a fost una pozitivă pentru mine. Mi-a plăcut îndeosebi activitatea la Radio Moldova Internațional. De câte ori sunt la Chișinău, la Telecentru, îmi amintesc cu nostalgie de acei ani. Cum aș putea ști care ar fi fost cariera mea?… Dar de un lucru sunt sigură – aș fi lucrat la fel de mult ca să îmi fac o carieră în RM, chiar dacă ar fi existat obstacole.

  • Cum v-a venit ideea să intrați în politica irlandeză, străină, totuși, pentru un cetățean moldovean sau român? Ce obiective aveați?

Inițial, am devenit membru al Partidului Laburist, participând la ședințe, evenimente și implicându-mă în campanii electorale. M-am implicat, pentru a înțelege mai bine cum funcționează sistemul politic irlandez. Am apreciat mult faptul că orice persoană, indiferent de origine, naționalitate, care locuiește în Irlanda, are dreptul atât să voteze, cât și să candideze în alegerile locale.

Labour Cllr Elena Secas at the Bus Stop in Castletroy
Picture brendan Gleeson

Fiind un membru de partid activ, am înțeles foarte curând care este rolul unui consilier local și, când am fost abordată să îmi depun candidatura în alegerile locale din 2009, m-am simțit foarte onorată și am acceptat. Scopul meu a fost și este în continuare să lucrez împreună cu și pentru comunitatea mea locală, în interesul public.

  • De ce nu v-ați implicat în politica din RM, mai ales că de circa trei decenii avem nevoie de schimbarea clasei politice și de tinerii cu studii occidentale? De ce nu ați devenit un bun consilier în RM?

Am lucrat la radio și la o agenție de presă și altfel nici nu se putea. Dar nu am avut un interes anume să mă implic în politică. A apărut doar la câțiva ani după ce am venit în Irlanda. Deși venisem încoace în 2001, am devenit membru de partid doar în 2006.

  • De fapt, vă interesează situația din Basarabia?

Mă interesează foarte mult și urmăresc îndeaproape ce se întâmplă acasă, inclusiv pe arena politică. În ceea ce privește ideea reunificării Basarabiei cu Patria-Mamă, eu cred că acest lucru nu va fi posibil atât timp cât nu se va găsi formatul prin care să se rezolve conflictul transnistrean.

  • Cine v-a inspirat să candidați pentru funcția de consilier al orașului și Comitatului Limerick? De unde un asemenea curaj și pregătire pentru implicarea în guvernarea locală de acolo?

Când am devenit membru al Partidului Laburist, m-am implicat în campania electorală din alegerile naționale a deputatei noastre Jan O’Sullivan, în circumscripția electorală a orașului Limerick. Acea campanie, precum și deputata noastră, au reprezentat o inspirație mare pentru mine. Decizia de a candida în alegerile locale din 2009 a fost, mai degrabă, o provocare pentru mine și nu un act de curaj. Pregătirea a venit de la sine. Bineînțeles, partidul a organizat training pentru candidații în alegerile locale de care am beneficiat și eu.

  • Care au fost punctele forte ale proiectului Dvs. electoral ce a avut succes la alegători? În ce măsură le-ați realizat în perioada primului și celui de-al doilea Dvs. mandat?

La scrutinele din 2014 și apoi din 2019, am fost aleasă drept consilier local, cu un vot considerabil. Astfel, este o onoare foarte mare pentru mine să reprezint zona mea electorală. Punctele forte ale campaniei mele electorale au fost contactul personal cu alegătorii și promisiunea să lucrez cât de mult pot ca să-i reprezint în consiliu în măsura abilităților mele, promisiune pe care cred că am onorat-o în perioada primului mandat, dat fiind faptul că am fost realeasă și în 2019 și pe care mă strădui să o onorez și în continuare.

  • Vă rog să numiți câteva proiecte de mare importanță, realizate de Dvs.

Sunt implicată în multe proiecte mari, în ultimii șase-șapte ani, în calitate de consilieră. Unul la care am lucrat câțiva ani singură și pe care l-am realizat cu succes este un serviciu de transport urban în comun pe o rută din zona mea electorală, pe care nu-l avea dezvoltat. Apoi, au urmat și alte reușite importante despre care vă puteți informa, accesând linkul: https://www.labour.ie/elenasecas/news/).

  • Ce ar avea de învățat administrația publică locală a Chișinăului de la cea din Limerick? Ce proiecte de bune practici ați putea aduce acasă?

Transparență, responsabilitate și o bună guvernare! În ceea ce privește proiectele de bune practici, aș menționa renovarea urbană prin care s-ar combina tezaurul arhitectural specific orașului Chișinău cu necesitățile de trai modern, punând un accent puternic pe durabilitate. De asemenea, aș propune unele proiecte de tip smart city, cum ar fi extinderea rețelei de WiFi gratuit, modurile de transport inteligent, o platformă turistică integrată ș.a.

  • Știm că sunteți cu sufletul și pentru RM și ați devenit un model pentru tinerii de la noi, dar și pentru cei irlandezi. Ați putea identifica șanse de stabilire a unor relații între administrațiile publice locale din Limerick și Chișinău?

Cred că da, mai ales acum, când Limerick va deveni primul oraș în istoria Irlandei care va avea un primar ales direct de către popor. Alegerile primarului se preconizează toamna, în funcție de evoluțiile pandemiei. Aceasta ar fi o oportunitate pentru primarul municipiului Chișinău. Întâi de toate, să-i trimită un mesaj de felicitare noului edil irlandez ales și o invitație de a veni în capitala RM.

  • Ar exista niște căi de stimulare a creșterii investițiilor și dezvoltării relațiilor economice dintre localități din Irlanda și RM? Le-ați putea iniția?

Mai ales, acum, când RM are ambasadă la Dublin. Sunt sigură că reprezentanța diplomatică va juca un rol important în stimularea creșterii investițiilor și dezvoltării relațiilor bilaterale dintre RM și Irlanda. În calitate de consilier local și membru al diasporei, aș fi foarte bucuroasă să contribui în acest sens în orice măsură posibilă. Aștept propuneri/sugestii, dacă aveți. Pentru o asemenea implicare, ar fi nevoie și de simplificarea formalităților, normelor și procedurilor din RM, precum și de eliminarea barierelor administrative și birocratice.

  • Am început o discuție despre recuperarea creierelor noastre emigrate. Vedeți șanse ca tinerii cu o calificare înaltă din diasporă să contribuie la dezvoltarea RM, cel puțin, din afară?

Diaspora este o forță foarte puternică. De fapt, aceasta s-a văzut la alegerile prezidențiale recente din RM. Având șansa și motivația de a contribui la efectuarea schimbărilor și la dezvoltarea statului, cred că multe persoane din diasporă ar putea juca un rol important în acest sens. Cum ar evolua un asemenea proces? Întâi de toate, ar trebui să elaborăm o strategie în acest sens, după care să identificăm „creierele” noastre din diasporă.

Cu siguranță, numărul tinerilor plecați peste hotare la muncă nu este de 14,6%, așa cum arată Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Tineret 2014 – 2020, document oficial al RM. Sunt sigură că, de fapt, acest număr este în prezent cu mult mai mare. Apoi, să stabilim relații de încredere cu cetățenii noștri cu o calificare înaltă, fapt ce va duce la o colaborare pentru dezvoltarea națională. Este umila mea părere.

  • Vă mulțumesc pentru onoarea de a realiza un interviu cu Dvs.!

Interviu realizat de Angelina OLARU

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here