Topurile anului 2021

Omul anului – Vladimir Beșleagă

GAZETA de Chișinău îl desemnează pe scriitorul Vladimir Beșleagă Om al anului 2021.

„Vladimir Beșleagă este o personalitate complexă, prismatică, ce îmbină prozatorul de talent cu zbor nefrânt de destinul său de transnistrean român cu omul de cultură care „șterge colbul de pe cronice bătrâne”, fiind și un paznic de far al valorilor noastre morale și spirituale.”

Acad. Mihai CIMPOI, pentru „Gazeta de Chișinău”

În 2021, Vladimir Beșleagă a împlinit vârsta de 90 de ani.

Într-un interviu pentru GAZETĂ, scriitorul ne-a spus: „Eu am să pun o întrebare și tot eu am să răspund. Când a început anul 2021, aflu la vreo săptămână despre inițiativa Muzeului de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, precum că dna directoare a făcut un demers la guvern ca anul 2021 să fie declarat Anul Coșeriu și m-a atașat și pe mine acolo, pentru că eu sunt născut în 25 iulie 1931, iar Coșeriu în 27 iulie 1921. Ce se întâmplă? Guvernul lui Chicu și-a dat demisia. Doamna Maia Sandu făcea eforturi ca să obțină anticipatele. Și toată lumea a uitat că acesta este Anul Coșeriu. Se duce Anul Coșeriu. Cui îi pasă de Coșeriu? Știți ce, oameni buni, de-acum Coșeriu n-o să protesteze, n-o să se întristeze, n-o să se amărască. Dar eu ce să fac? Voi ieși la sfârșit de an sau la ziua mea și le voi spune că dacă așa e treaba, apoi vă dau anul acesta înapoi, dar vă cer ca deceniul care urmează să fie al meu. Îmi dați un deceniu pentru un an?”, ne întreba scriitorul.

În același interviu l-am întrebat pe Vladimir Beșleagă care este întrebarea parșivă pe care nu i-am pus-o. A zâmbit. „Eu acum citesc greu, am multe ore de meditație. De la 2000 încoace, țin jurnal. S-au adunat mormane de caiete. Și când mai am câte o discuție și câte un scandal cu doamna mea, îmi fac mie proces. Și zic, băi, ce fel de om oi fi eu pe lumea asta, pentru că este știut lucru că numai la marile pramatii li se dă viață lungă. Pe oamenii buni și aleși Dumnezeu îi cheamă la El devreme, iar pe poeți îi cheamă chiar din tinerețe. Pe mine, ca să vezi, mă lasă să trăiesc. Cred că mare pramatie mai sunt și eu. Și încep să caut: ce-am făcut eu rău pe lumea asta? Și am găsit, pentru că, în primul rând, m-am căsătorit. Și am luat o fată de care am fost îndrăgostit din clasa a VIII-a. Ne-am căsătorit după ce am terminat facultățile, după doi ani. Familia noastră a eșuat. De ce? Pentru că ea era bolnavă, a suferit toată viața de astm bronșic, stătea 2-3 luni la spital, acasă un pic. În 1963, am fost chemat la concentrare, la armată. Și eu am zis că n-o să mă mai întorc acasă. Și am hotărât să concepem un copil. Un băiat. Băiatul n-a avut noroc. S-a născut din mamă bolnavă și din nu știu ce. La 23 de ani, băiatul și-a curmat zilele. Ăsta a fost lanțul și nenorocirea vieții mele din care conchid că Dumnezeu îmi dă viață lungă ca eu să am timp să-mi ispășesc păcatele, să mă cunosc, să știu ce a fost viața. Iată asta a fost tragedia vieții mele. Cred că fiecare om are o tragedie. Dar trebuie să recunoască, să aibă curaj. Dacă-mi dă Dumnezeu zile, voi mai scrie niște memorii.” („Gazeta de Chișinău”, 14 mai 2021)

Personalitatea anului 2021 – Eugen Coșeriu

„Așa cum a spus, pe bună dreptate, savantul german Hans Helmuth Christermann, Eugen Coșeriu este un gigant al lingvisticii mondiale, fapt de care eu m-am convins în cadrul unui simpozion la Constanța, unde domnia sa răspundea în toate limbile lumii în care erau prezentate comunicările. Este o rara avis atât în știință, cât și în poezie și proză, unde a anticipat teatrul absurdului.”

Acad. Mihai CIMPOI, pentru „Gazeta de Chișinău”

Cei mai răsfățați pământeni ai celui mai sărac stat din Europa

Pe 6 decembrie curent, deputații au votat pentru majorarea salariilor judecătorilor Curții Constituționale de la 25.500 de lei la 60.000 de lei.

Această inițiativă legislativă aparține președintelui Parlamentului, Igor Grosu, vicepreședintei fracțiunii, Veronica Roșca, și președintei Comisiei juridice, numiri şi imunități, Olesea Stamate.

Ultima și-a argumentat demersul prin faptul că Înalta Curte este fundamentul unui stat de drept și, dacă nu li se oferă salarii cât de cât decente judecătorilor, „tentațiile sau riscurile de corupție sunt extrem de mari”.

Această decizie a provocat indignare atât din partea opoziției parlamentare, cât și a societății civile.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a restituit Parlamentului legea cu pricina pe motiv că nu există în acest sens un aviz pozitiv al Guvernului. (I.G.)

Scandalul anului – anunțul Nataliei Morari

În anul 2021, opinia publică a fost bulversată de anunțul făcut de jurnalista Natalia Morari, una dintre cofondatoarele postului de televiziune TV8, că afaceristul Veaceslav Platon, considerat raiderul nr. 1 în spațiul CSI, este tatăl copilului ei.

Anunțul a fost făcut chiar de jurnalistă. „Tata lui Rem este Veaceslav Platon și o declar ca să nu mai existe loc de niciun fel de șantaj în privința mea și a fiului meu”, a anunțat Morari pe 8 septembrie 2021 pe pagina sa de facebook.

Jurnalista a mai scris că va face o pauză de emisie și că se retrage temporar din Consiliul de Administrație al postului de televiziune al cărui fondator este, unde modera și o emisiune cu subiecte politice și de interes public.

Anunțul lui Morari a fost făcut după ce Veaceslav Platon a publicat pe facebook o fotografie cu un copil care semăna izbitor cu fiul Nataliei Morari, însă a șters-o rapid.

Organizațiile neguvernamentale de media (Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Electronice și Asociația Media Guard) și-au exprimat regretul și îngrijorarea în urma declarației făcute de jurnalista TV8 Natalia Morari care a recunoscut o relație personală cu omul de afaceri Veaceslav Platon.

În legătură cu anunțul făcut de Natalia Morari, „Gazeta de Chișinău” a adresat un memoriu, la 8 septembrie, Consiliului de Presă din Republica Moldova, prin care îi ceream „să ia atitudine în scandalul legat de cazul Natalia Morari/TV8/7 aprilie 2009/TV7/Europa Liberă și premiile acordate acesteia de către organizații media naționale și internaționale, precum și instituțiilor de presă pe care le reprezenta”.

Am primit un răspuns pe 18 octombrie. În textul Deciziei Consiliului de Presă din Republica Moldova, adoptată la şedinţa din 30 septembrie 2021, membrii Consiliului „regretă și condamnă comportamentul jurnalistei Natalia Morari, că nu a declarat la timp/a ascuns faptul că are o relație personală cu o persoană publică, urmărită penal, continuând să o invite la emisiuni, aflându-se astfel într-un conflict de interese evident. Acest fapt reprezintă o încălcare gravă a normelor deontologice, ale Codului deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova”. (V.P.)

Cel mai moloșag Avocat al poporului

Parlamentul a demis-o, pe 9 decembrie, pe Avocata Poporului, Natalia Moloșag. Mai întâi, aceasta a depus la Parlament o cerere de demisie, după care a solicitat anularea acesteia.

La această procedură încâlcită s-a ajuns după ce Natalia Moloșag a fost surprinsă de mai multe ori în spațiul public, inclusiv la evenimente organizate de către Oficiul Avocatului Poporului, împreună cu Dumitru Godorog, un condamnat pentru proxenetism. Mai exact, potrivit hotărârii judecătorești, acesta „a îndemnat” tinere să practice prostituția.

Natalia Moloșag a explicat apariția lui Dumitru Godorog la evenimentele organizate de Oficiul Avocatului Poporului prin faptul că i-a acordat fostului său client o șansă să se reîncadreze în societate.

Natalia Moloșag a fost numită în funcția de Avocat al Poporului pentru un mandat de șapte ani.

Încă de la numirea Nataliei Moloșag în această funcție au existat voci critice privind un posibil conflict de interese pentru desemnarea acesteia în funcția de Avocat al Poporului.

Natalia Moloșag a reprezentat-o în instanță și pe președintele Maia Sandu în mai multe procese împotriva lui Igor Dodon. (I.G.)

Ministrul motorinei al Transnistriei

Motorina rusească ajunge în Transnistria din Portul Novorosiik, Rusia, în Portul Constanța, România, de unde este preluată de tirurile moldovenești și dusă în stânga Nistrului. Una dintre firmele care transportă motorina în regiunea separatistă, ocupată de trupe rusești, este Truck Petrol.

În iulie 2020, în acționariatul acestei companii a intrat Artiom Pînzari, fiul fostului șef al Inspectoratului General al Poliției (IGP) și fost ministru al Apărării, Alexandru Pînzari.

Pe 30 septembrie 2021, în contextul arestului lui Alexandru Pînzari în dosarul Direcției 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Artiom Pînzari a ieșit din acționariatul companiei.

O bună parte din motorină, potrivit raportului Serviciului de Informații și Securitate, precum și de benzina importată în Transnistria, fără achitarea taxelor și accizelor, în baza hotărârii din 2001, este utilizată de Grupul Operativ al Trupelor Ruse, care staționează în stânga Nistrului cu pretenția că asigură securitatea depozitelor de armament din Cobasna. (I.G.)

Cel mai imun deputat al Republicii Moldova

Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a cerut, pe 16 decembrie, în Parlament ridicarea imunității deputatului Ilan Șor, condamnat în primă instanță în dosarul furtul miliardului. Acest lucru s-a întâmplat a doua oară, deoarece legislativul precedent îi ridicase deja imunitatea lui Ilan Șor.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat pe 16 decembrie că Procuratura Generală a solicitat – cu nouă cereri! – ridicarea imunității parlamentare a deputatului în vederea reținerii, arestării, percheziției și trimiterii în judecată a acestuia.

Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, odată cu căderea regimului Plahotniuc, și nu a mai revenit.

Cu toate acestea, Partidul Șor a intrat în Parlament în urma alegerilor din 11 iulie.

În această formațiune politică, în parlamentul precedent, au rămas fără imunitate parlamentară trei deputați – Petru Jardan, Denis Ulanov și Ilan Șor. Toți trei au fost realeși în noul legislativ.

Aceasta este o situație foarte ciudată din cauza că nici procuratura nu a știut cum să procedeze și a avut nevoie de interpretarea legislației de către noul legislativ. (I.G.)

Trădătorii anului

GAZETA de Chișinău îi consideră trădători pe Mitropolitul Vladimir, pe secretarul general al Mitropoliei, Vadim Cheibaș, precum și pe alți preoți ai aceleiași Mitropolii moscovite, care au mers pe 16 decembrie 2021, la Tiraspol, pentru a-l felicita pe așa-numitul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, pentru rezultatele „uimitoare” la pretinsele alegeri din regiunea secesionistă care au avut loc pe 12 decembrie.

Mitropolitul, alias Nicolae Cantarean, numele din acte al Mitropolitului, i-a oferit lui Krasnoselski o icoană. Potrivit materialului video difuzat de sursele media din enclavă, la întâlnire a mai fost prezent Vadim Cheibaș, secretarul general al Mitropoliei Moldovei, dar și alți preoți ai Mitropoliei, scrie zonadesecuritate.md.

„Vă doresc să vă ajute Dumnezeu în această misiune grea de a sluji poporul, statul și pe Dumnezeu, care necesită putere, răbdare și abilități de a conduce oamenii. Vă doresc ca în viitor să nu uitați că suntem creștini ortodocși. Aceste mișcări pro-vest nu vin de la Dumnezeu, vin din altă parte înspre noi, spre rădăcinile noastre ortodoxe. Noi suntem slujitorii Bisericii Ortodoxe Ruse pe teritoriul Republicii Moldova și ne străduim să păstrăm puritatea ortodoxiei atât cât reușim. Și reușim atunci când ne susține și conducerea țării, dacă ei sunt cu noi pe aceeași undă, atunci va fi și pace în țară”, a spus Vlădica cel rusesc.

Anterior, și fostul șef de stat, socialistul Igor Dodon, l-a felicitat pe liderul separatist de la Tiraspol, chiar dacă Guvernul Republicii Moldova a catalogat că acest exercițiu se desfășoară în afara cadrului constituțional și contrar legislației în vigoare a Republicii Moldova. (V.P.)

„Decizia” anului

Marina Tauber a fost exclusă din cursa electorală cu doar trei zile înainte de turul doi al alegerilor locale de la Bălți pe când părea să fie la un pas de a ajunge primar. Candidata a fost exclusă pentru nedeclararea a cel puțin 34 de mii de lei în rapoartele financiare depuse la CEC. Mai exact, Marina Tauber a omis costurile pentru hrana susținătorilor pe care partidul i-a adus și i-a cazat într-o tabără de odihnă la Bălți.

Comisia Electorală Centrală a amintit în hotărârea sa că reprezentanții acestui partid nu sunt la prima abatere de acest gen și că anterior candidații au fost excluși de trei ori din competiție pentru încălcarea prevederilor Codului electoral referitoare la finanțarea campaniei electorale. Deși în cadrul ședinței CEC, Marina Tauber a declarat că nu-i cunoaște pe cei care au făcut comenzile pentru alimentarea susținătorilor partidului, poliția din Bălți a stabilit că persoana care a comandat și a achitat mesele este nimeni alta decât Svetlana Popan, membră și candidată a Partidului „Șor” la ultimele alegeri parlamentare. (S.C.)

Deținutul anului

Alexandru Glijin, în vârstă de 41 de ani, originar din satul Cuzmin, din suburbia orașului Camenca, din regiunea transnistreană, a fost răpit de cinci mascați ai așa-numitului „mgb” de la Tiraspol la 7 octombrie 2020, în timp ce păștea vacile. Potrivit mamei sale, Vera Glijin, bărbatul avea o fermă de nouă vaci, lucra sezonier în calitate de sudor în Cehia și este de specialitate „silvicultor”. După răpire, a ajuns în custodia autorităților nerecunoscute de la Tiraspol. La 7 decembrie 2020, Ministerul de Interne de la Chișinău a anunțat că arestarea lui Glijin este o consecință a condamnării de către autoritățile Republicii Moldova, a unui fost milițian din regiunea transnistreană, pentru fapte de răpire și tortură.

Pe parcursul anului 2021, atât Vera Glijin, cât și soția și cei trei copii ai lui Adrian Glijin au solicitat întrevederi cu el ori cel puțin să fie vizitat de un medic, dar au primit refuz din partea autorităților de la Tiraspol sub pretextul că Adrian Glijin ar fi vândut „secrete de stat” și dosarul său este „confidențial”.

Bărbatul este acuzat de autoritățile separatiste de „trădare de patrie”. Autoritățile din stânga Nistrului nu admit ca familia să fie reprezentată de un avocat de la Chișinău și în același timp avocatul din oficiu, oferit de Tiraspol, le-a spus că nu are acces la clientul său.

Vera Glijin a solicitat sprijinul Președinției, a Biroului pentru reintegrare, a Misiunii OSCE în RM și a Procuraturii din Moscova care a direcționat plângerea Ministerului de Externe rus.

În pofida tuturor eforturilor, timp de un an și două luni, Vera Glijin nu și-a văzut fiul. Abia la 16 decembrie, după lungi insistențe, a putut să aibă o întrevedere de aproximativ 60 de minute în Izolatorul de detenție preventivă nr. 3 din orașul Tiraspol. Potrivit Promo-LEX, întrevederea nu a fost una confidențială și nu a fost posibilă obținerea informațiilor despre starea de sănătate sau învinuirile care-i sunt înaintate deținutului. (S.C.)

Fugarul anului

Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a fugit din Republica Moldova la 18 iulie 2021, după ce procurorii i-ar fi ridicat restricțiile de părăsire a teritoriului RM. Sergiu Litvinenco a menționat atunci că Platon figurează în mai multe dosare penale, iar interdicția de părăsire a țării nu putea fi ridicată decât de procurorii din subordinea fostului procuror general Alexandru Stoianoglo.

Veaceslav Platon a fost eliberat din arest pe 15 iunie 2020, după ce a fost admis demersul de suspendare a executării pedepsei depus de procurorul general, Alexandru Stoianoglo. Platon fusese condamnat la 18 ani de închisoare în aprilie 2017 în dosarul „furtul miliardului”. Acesta a fost învinuit că a obținut, prin scheme ilegale, aproximativ un miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014.

La 18 mai 2020, Alexandru Stoianoglo a organizat un briefing în cadrul căruia a anunțat că dosarul împotriva lui Veaceslav Platon ar fi fost falsificat în totalitate.

Totuși, în iunie 2021, cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare și de fuga lui Platon, fosta deputată și șefă a Comisiei parlamentare de anchetă „Laundromat” Inga Grigoriu a relevat că compania offshore, „RONIDA Invest LLP”, afiliată lui Veaceslav Platon, a fost implicată în frauda bancară, dar și în renumita schemă „Laundromat”. Deputatul a anunțat că deține un document confirmativ pe care însă nu-l poate publica deoarece este „secret”. Ulterior informația a fost confirmată de SIS care a menționat într-un răspuns adresat fostei deputate că „beneficiarul efectiv al „Ronida Invest LLP” a fost Veaceslav Platon.

Ultima oară controversatul afacerist a fost văzut la Londra. (S.C.)

Minciuna anului

Preoții din câteva zeci de sate din municipiul Bălți, Fălești, Glodeni și Sângerei în frunte cu episcopul de Bălți și Fălești Marchel, deja timp de două luni boicotează actuala conducere pe care nu o mai pomenesc în rugăciunile lor, supărați că majoritatea parlamentară a ratificat Convenția de la Istanbul.

Potrivit preoților, Convenția ar legifera căsătoriile între persoane de același sex. Chiar dacă neagă că ar fi o decizie politică, la scurt timp ierarhul de la Bălți, Marchel, a fost vizitat de fostul președinte Igor Dodon care i-a mulțumit pentru „protecția și promovarea valorilor ortodoxe”.

La 15 decembrie, Comisia de la Veneția a publicat opinia sa cu privire la compatibilitatea Convenției de la Istanbul cu anumite prevederi ale Constituției Republicii Moldova referitoare la dreptul părinților de a-și educa copiii conform propriilor convingeri și conceptului de familie.

Opinia a fost solicitată de către președinta Curții Constituționale, Domnica Manole. În opinia Comisiei de la Veneția, Convenția de la Istanbul nu reglementează viața de familie și, în special, nu prescrie recunoașterea parteneriatelor între persoane de același sex. Doar recunoaște căsătoriile forțate ca o formă de violență și le criminalizează. (S.C.)

Perdantul anului

După ce în toamna anului trecut a pierdut alegerile prezidențiale, fiind devansat de Maia Sandu, în urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 Igor Dodon și socialiștii au pierdut definitiv puterea, fiind devansați de PAS.

După o vizită la Moscova, la 18 octombrie, curent, Igor Dodon a anunțat că renunță la mandatul de deputat și de lider al PSRM. El a anunțat că va conduce o nouă organizație – „Uniunea de afaceri moldo-rusă”, înregistrată în iunie în RM, fondată de către o asociație a unor afaceriști ruși, „Delovaya Rossiya”, și de Fundația EURO-ASIA-Moldova.

La 13 decembrie, curent, din postura de șef al acestei organizații, Igor Dodon l-a felicitat pe liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, cu ocazia „victoriei realegerii în funcție”. Mesajul a fost lansat după ce Guvernul de la Chișinău a informat opinia publică că nu recunoaște acest exercițiu „electoral” care se desfășoară în condiții de nerespectare a standardelor democratice internaționale și în condiții de suprimare sistemică a libertății de exprimare și a pluralismului de opinii, dar și a prezenței unei cenzuri informaționale dure și a altor încălcări ale drepturilor omului în regiune. (S.C.)