2021: Scenariul dramatic și cel pragmatic

Candidata la funcția de premier înaintată de socialiști și partidul Șor, Mariana Durleșteanu, a venit la începutul săptămânii în curs cu un comentariu pe rețelele de socializare, în care face o prognoză extrem de dramatică a evoluției economiei moldovenești în acest an. În replică, mai mulți experți aduc argumente că situația nu-i atât de proastă, doar că trebuie luate măsuri bine țintite din partea autorităților. Acestea însă sunt aproape imposibile în actuala conjunctură politică.

Durleșteanu dă de înțeles că nu e momentul de războaie politice iar partidele ar trebui să caute de comun acord soluții pentru ieșirea din criza ce se prefigurează. „Atenționez că bugetul statului este sustenabil până în iunie 2021 și deficitul bugetar nu va fi de 14 miliarde lei, ci dublu – respectiv țara poate intra în colaps financiar” menționează ea. „Moldova va avea o descreștere economică nu de 14%, ci mult mai mare, deci cum se va asigura un buget al țării după iunie 2021?”, continua în aceeași cheie doamna Durleșteanu.

Prognoza a fost tratată cu reticență în mediul de experți.

„Cifrele nu se pupă cu CV-ul”

Așa a calificat prognoza doamnei Durleșteanu Dumitru Vicol, strategist la o prestigioasă bancă din Londra. Potrivit expertului, cariera Marianei Durleșteanu este impresionantă, însă ea nu se aliniază deloc cu cifrele pe care le invocă. „Eu voi presupune că cifrele au fost desenate nu la Londra sau la București, ci la Orhei sau pe strada Serghei Lazo 25 în Chișinău (sediul PSRM)”, face aluzie expertul la substratul politic al prognozei.

Acesta menționează că descreșterea economică de 14% în 2021, în condițiile când majoritatea economiilor vor crește datorită bazei de comparație joase și vaccinării populației, poate fi provocată doar de un război sau o devalorizare masivă a leului. Totodată, deficitul bugetar de cel puțin 28 de miliarde lei sau 13% din PIB nu poate fi generat chiar și de o scădere economică de 14%.

Totodată, Vicol amintește că un program cu FMI, care ar da undă verde finanțărilor externe, e practic imposibil pentru un guvern susținut de Șor. În concluzie, expertul crede că mesajul postat de Mariana Durleșteanu nu pare a fi scris de o persoană cu o carieră atât de impresionantă, ci pare a fi o combinație dintre propagandă și sabotaj economic din partea unor politicieni nocivi.

Tot în această săptămână economiștii de la prestigiosul centru analitic Expert-Grup au prezentat publicația tradițională anuală MEGA, în care fac prognoze cu totul diferite de cele prezentate de Mariana Durleșteanu.

Anul trecut, compromis de coronacriză și secetă

Aceștia au amintit că economia moldovenească s-a comprimat anul trecut cu circa 6,5% pe fundalul coronacrizei și al unui an agricol compromis din cauza secetei. Mai mult, Recesiunea a fost agravată de două vulnerabilități fundamentale: competitivitatea scăzută a sectorului privat și lipsa de viziune și capacități din partea politicienilor de a interveni eficient pentru a combate efectele economice și sociale ale crizei.

Astfel, suportul oferit de Guvern pentru companiile afectate de coronacriză a fost cel mai slab din regiune și, respectiv, insuficient pentru a amortiza efectele crizei. Pachetul de suport a fost estimat la circa 1% din PIB, fiind cel mai mic din regiune, unde asemenea măsuri reprezintă, în medie, circa 5% din PIB. Și asta deoarece Guvernul a intrat în criză cu un spațiu fiscal limitat, bugetul pentru anul trecut fiind aprobat cu un deficit de peste 3% din PIB.

Pentru a evita situații similare, experții recomandă statului să se asigure din timp cu instrumentele necesare pentru a face față viitoarelor crize, iar în cazul survenirii unor asemenea șocuri suportul trebuie să fie rapid și bine țintit, în special pentru cele mai vulnerabile grupuri de întreprinderi și populație.

Expert-Grup prognozează o creștere de 5,4%

Dacă revenim la anul în curs, cei de la Expert-Grup prognozează o creștere economică relativ înaltă, de 5,4%, datorită unui an agricol mai favorabil, așa cum se prefigurează în prezent, dar și reanimării consumului intern, mai ales a celui extern, precum și bazei scăzute de comparație. Agricultura va spori cu 14,5% iar relansarea economică anticipată în regiune va stimula o creștere a exporturilor cu circa 10%. Însă creșterea respectivă va avea loc pe fundalul reducerii activității investiționale, atât private, cât și publice.

Expert Grup estimează că evoluția situației pandemice și instabilitatea politică sunt principalele riscuri economice pentru 2021. Un alt risc major, ce derivă din instabilitatea politică, ține de finanțarea deficitului bugetar. Altfel spus, în lipsa unui guvern credibil în Occident, nu va fi posibilă încheierea unui acord cu FMI și, prin urmare, vreo finanțare cât de cât substanțială din exterior.

În pofida creșterii economice, cheltuielile vor crește mai repede decât veniturile, acest fapt generând un deficit bugetar de circa 6,8% din PIB, care, în eventualitatea optimizării cheltuielilor, ar putea fi și de 4,6%.

Ce-i de făcut?

În situația creată, Guvernul trebuie să implementeze urgent un pachet de măsuri de suport pentru firme și populație, care ar soluționa și problema finanțării deficitului bugetar, dar și ar pregăti o relansare economică în 2021-2022.

Implementarea ar trebui să fie bazată pe o comunicare clară cu beneficiarii, precum și pe o interacțiune eficientă cu alte instituții publice de resort (Banca Națională a Moldovei, Serviciul Fiscal de Stat etc.)

Pachetul anti-criză și pro-relansare urmează să conțină unele măsuri, recomandate și anul trecut de către experți: garantarea de către stat a creditelor contractate de firme pentru a plăti salariile sau alte plăți urgente pentru a evita falimentul, subvenționarea timpului de muncă redus în proporție de 70-80%.

Suportul trebuie să țintească cele mai vulnerabile grupuri, cum ar fi întreprinderile micro și mici, întreprinderile fără acces la piețele externe, companiile din transporturi, HoReCa și comerțul intern. De asemenea, este recomandat un program de granturi și consultanță pentru companiile care procesează materia primă locală, implementează tehnologii noi și se orientează spre vânzarea și exportul de produse cu nivel mai înalt de procesare. Și toate acestea trebuie să se deruleze în condițiile unei simplificări a procedurilor birocratice.

De unde bani?

Experții invocă în acest sens, împrumuturi din interior prin intermediul valorilor mobiliare de stat, în valoare de circa 300 de milioane de euro, însă nu doar de la bănci, dar și de la investitori privați și populație. O altă parte a finanțării ar putea veni din asistență externă (circa 150-200 milioane euro), preponderent din resursele Uniunii Europene, FMI și ale Băncii Mondiale. De la noi fie spus însă, aceasta este practic imposibilă fără o nouă guvernare, necompromisă, care ar putea implementa condiționalitățile donatorilor. E greu de imaginat că actualul Parlament poate genera o astfel de guvernare.