Cine a creat și cine răspunde pentru starea critică a economiei

După vizita la Bruxelles de săptămâna aceasta, președintele Maia Sandu a anunțat că Uniunea Europeană urmărește ce se întâmplă în Republica Moldova și înțelege cine a creat situația gravă în care au ajuns economia și treburile publice. Președinta declară însă că UE va putea ajuta statul moldovenesc doar când va avea un partener stabil de discuție în persoana unui guvern pe deplin funcțional.

Iar semnalele care vin din partea economiei, dar și a administrării treburilor publice sunt tot mai alarmante. În primele trei săptămâni ale anului în curs, Ministerul Finanțelor a propus spre vânzare Valori Mobiliare de Stat (VMS) în valoare de 2,155 miliarde de lei și a reușit să vândă în valoare de 1,665 miliarde de lei.

800 de milioane de lei împrumutați în trei săptămâni pentru pensii și salarii

Valorile Mobiliare de Stat reprezintă un instrument prin intermediul căruia statul se împrumută pe piața internă, în special de la băncile comerciale. Altfel spus, statul emite aceste valori mobiliare și le vinde, iar banii încasați îi folosește în procesul de management al finanțelor publice. Cea mai mare parte din sumele împrumutate merge spre rambursarea împrumuturilor anterioare, iar alta este utilizată pentru acoperirea deficitului bugetar curent.

Aceasta din urmă reprezintă colacul de salvare pentru Ministerul Finanțelor atunci când nu mai are bani în buget pentru a executa cheltuielile în conformitate cu bugetul de stat. Volumul banilor împrumutați prin intermediul VMS pentru acoperirea deficitului bugetar reprezintă, de fapt, creșterea datoriei interne a statului.

Iată că în primele trei săptămâni din 2021 statul a reușit să împrumute 1,665 miliarde lei. Potrivit surselor noastre, aproape jumătate din sumă sau circa 800 de milioane de lei sunt împrumutați pentru ca statul să-și onoreze plățile curente. Iar la început de an, în plină iarnă, cheltuielile curente ale statului nu pot fi altele decât cele de achitare a salariilor și pensiilor. Altfel spus, statul a împrumutat deja în primele trei săptămâni din anul curent circa 800 de milioane de lei pentru a da pensii și salarii, multe din ele majorate de guvernul Chicu fără nicio acoperire financiară, această problemă fiind pusă pe umerii unui guvern ce urmează să vină în locul celui demisionar actual și pe care ar trebui să și-l asume președintele Maia Sandu, după cum insistă ex-președintele Dodon.

Dezastru la CFM

O situație și mai gravă se atestă la Întreprinderea de Stat Calea Ferată a Moldovei, unde angajații nu ar fi primit salariile de prin luna octombrie. În plus, unele utilaje ale întreprinderii sunt vândute ca metal uzat.

În acest context, vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, deputat al Platformei Demnitate și Adevăr, cere audierea conducerii ÎS Calea Ferată și a Agenției Proprietății Publice în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe. „Vrem să cunoaștem exact care este situația financiară la una dintre cele mai mari întreprinderi de stat, ce motive reale au condus la reținerile salariale și la concedierea în masă a angajaților și dacă nu cumva se urmărește falimentarea intenționată a entității. Să analizăm și raportul auditului Curții de Conturi, precum și gradul de îndeplinire a recomandărilor acesteia de către conducerea ÎS Calea Ferată”, a cerut deputatul.

Patrimoniul statului moldovean de pe teritoriul Ucrainei, la cheremul grupurilor de interese

O altă problemă asupra căreia stăruie Alexandru Slusari ține de înstrăinarea patrimoniului din Ucraina, ce aparține statului moldovean.

Încă în primele zile ale anului în curs el atenționa organele de resort și opinia publică că la 16 decembrie 2020 Agenția Proprietății Publice, prin intermediul unei licitații, a înstrăinat complexul clădirilor stațiunii de odihnă „Ciaica” (Pescărușul), situat în zona litoralului ucrainean, în localitatea balneară Koblevo din regiunea Mykolaiyv, 60 de kilometri la est de orașul-port Odessa.    

Prețul de vânzare a clădirilor cu o suprafața totală de 1340 de metri pătrați a fost de doar 1,888 milioane lei sau de circa 90 de mii de euro.

Altfel spus, o stațiune funcțională de odihnă, cu patru etaje și cantină, amplasată la doar 300 de metri de plajă, a fost vândută la prețul de 82 de dolari pentru un metru pătrat!

De remarcat că o mică stațiune de odihnă din același oraș, cu o suprafață de 478 de metri pătrați este propusă spre vânzare la prețul inițial de 470 mii de dolari, ceea ce corespunde prețului de aproape 1000 de dolari pentru un metru pătrat.

Potrivit lui Slusari, cumpărătorul formal al complexului turistic, aflat până acum în posesia statului moldovenesc, este un fost polițist moldovean aflat la pensie. Cumpărătorul real însă nu ar fi altul decât fostul deputat democrat Vladimir Andronache, în trecut persoană de încredere a oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, plecat de la PD la partidul Pro Moldova, iar mai recent, la platforma parlamentară Pentru Moldova, formată din transfugi democrați și partidul Șor. Anume această platformă a asigurat majoritatea necesară pentru adoptarea unei serii de legi populiste în noaptea de 17 spre 18 decembrie și a pachetului de legi bugetare cu un deficit neacoperit de 14 miliarde de lei.

În context, Slusari face un apel către președinte privind includerea pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate subiectul proprietăților moldovenești din Ucraina, or problema nu se limitează doar la hotelul Ceaica.

Deputatul menționează că activele a două cariere de extragere a zăcămintelor, din Pervomaisk și Cernăuți, sunt practic pierdute, deși se estimează că cariera din Pervomaisk conține rezerve de granit, care ar putea fi extrase încă 170 de ani.

Altă problemă ține de sanatoriul Moldova din Odessa, cu o suprafață de 17 641 metri pătrați, amplasat pe un teren de cinci hectare. Nu e clar ce autoritate publică moldovenească gestionează acest obiectiv, iar sanatoriul este scos la licitație în numele unei bănci ucrainene falimentare. Slusari spune că terenul adiacent este subiectul unui atac raider din partea oamenilor aceluiași Andronache.

Și un alt sanatoriu, cel din Truskaveț, de asemenea are un statut juridic neclar, iar Agenția Proprietății Publice nu a prezentat informația solicitată de deputați PDA privind administrarea acestui obiectiv.

În context, Slusari se arată îngrijorat de administrarea bunurilor publice moldovenești în țara vecină, mai ales pe fundalul atribuțiilor limitate ale guvernului care nu poate opera remanieri de cadre, situația fiind mai mult decât gravă.

„Se vede clar că există o grupare criminală, protejată la cel mai înalt nivel la Chișinău, care, pe fundalul inacțiunilor autorităților abilitate, delapidează activele de sute de milioane ale statului”, concluzionează deputatul.

Înțelegere de cartel pe piața carburanților?

O altă problemă e scumpirea fulminantă a carburanților. Astfel, după ce la sfârșitul lui decembrie s-a produs o scumpire moderată, cu circa 50 de bani, atât la benzină, cât și la motorină, pe data de 16 ianuarie benzina s-a scumpit cu încă un leu și șaizeci de bani, iar motorina – cu circa 90 de bani. Agenția Națională de Reglementare în Energetică și-a declinat orice responsabilitate pentru această scumpire, menționând că nu mai reglementează prețurile la carburanți, iar Consiliul Concurenței nu a explicat cum se face că scumpirile se produc simultan și în aceeași mărime în cazul tuturor jucătorilor de pe piață, unde nu există niciun fel de concurență liberă.

În concluzie, situația finanțelor publice, a proprietății publice, dar și a concurenței libere pe piața carburanților ridică mari semne de întrebare privind administrarea eficientă a treburilor statului, iar ex-președintele Dodon încearcă să arunce responsabilitatea pentru această stare de fapt, care este consecința activității anterioare a guvernului Chicu, pe președinta Maia Sandu.