Alternativă la punga cu pungi. Ce spun oamenii din Țânțăreni despre interzicerea sacoșelor de plastic (VIDEO)

522
1
Marian ne arată tomberonul cu gunoi

Toate pungile de plastic, în afară de cele utilizate pentru ambalaj, bețișoarele și vesela de unică folosință din plastic sunt interzise în R. Moldova din 1 ianuarie 2021. Moldovenii și agenții economici care vor utiliza și comercializa sacoșe și veselă din plastic vor fi amendați cu sume cuprinse între trei mii și 12.000 de lei.

Aceste gunoaie sunt purtate deseori de vânt pe dealuri și văi. Aruncate în natură obiectele din plastic se descompun lent și degajă micro-plastic toxic, care ajunge în pământ, apă și în aer. Oamenii par a conștientiza gravitatea problemei și impactul asupra ecologiei. GAZETA de Chișinău a fost în satul Țânțăreni din raionul Anenii Noi, localitate unde, la o distanță de circa șapte kilometri, se află gunoiștea Chișinăului.

Satul Țânțăreni e curat. Localnicii adună tot gunoiul în tomberoane, iar în fiecare zi de sâmbătă vine o mașină care le ia deșeurile de la porți. „Personal, umblu cu mașina care strânge gunoiul. Le arăt drumurile. Satul e împărțit în patru sectoare. Mă sună unii consăteni și-mi spun că au mult gunoi etc. Arderea deșeurilor nici nu se discută”, ne spune Mihail, un bărbat trecut de prima tinerețe, care ne asigură că el acasă separă gunoiul în tomberoane speciale, aduse de fiul său din Germania.

Pungile nu mai sunt aduse de vânt, la Țânțăreni

E satul bicicliștilor. De e frig sau de e cald, la magazin, Primărie sau Poștă, oamenii se deplasează pe bicicletă. Nu toți au fost binevoitori să discute cu jurnaliștii, fie din cauza emoțiilor, fie a lipsei de timp, după cum ne-au spus. Fiind în satul cu gunoiștea în coastă, n-am putut să nu-i întreb pe localnici despre problema mirosului și a plasticului care inunda în fiecare an dealurile și drumurile localității.

Situația se pare că s-a îmbunătățit în ultimul timp. „Mai înainte, era grav. Acum nu e așa. Nu mai vin pungile aduse de vânt de la gunoiște”, răspunde un bărbat în timp ce deșurubează ceva la un limitator de viteză în mijlocul unui drum asfaltat.

Mergem mai departe pe ulițele satului. Sunt puțini oameni pe drumuri. E totuși iarnă. În curtea unei case zărim un bărbat îmbrăcat în salopetă roșie. Îl salutăm și-i spunem cine suntem și ce vrem. Ne deschide poarta în semn că putem intra în ogradă. „Iaca noi punem aici deșeurile de la bucătărie, sticlele, hainele care ies din uz. Și cenușa”, zice Marian în timp ce scoate gunoiul dintr-un tomberon improvizat pentru a ne arăta tipurile de deșeuri care se adună de obicei într-o gospodărie.

Arderea gunoiului este toxică pentru natură

Îl întreb ce crede despre interzicerea utilizării și vânzării pungilor și a veselei de plastic. „E bun lucru. Am înțeles că se descompun greu. Nu folosim deloc pungi. Ducem în mână, în ce ne dă la magazin în aceea ducem produsele. Pe foc nu dăm gunoiul. Aici e mult ce poate arde, dar pentru ce?”, se întreabă retoric bărbatul.

Pe drum, ne ies în cale două femei grăbite. Acestea au o alternativă. „Nouă ne convine, lasă le scoată. Acum de care vor fi? De hârtie. Avem material și vom coase torbe”, zic ele.

Tot pe drum îl întâlnim pe nenea Gheorghe pe care deodată îl apucă mâhnirea de situația mediului din R. Moldova „Mă doare inima. Înainte luam o pâine în hârtie care se descompune. Dar cu plasticul ce să fac? De ce se vând sacoșele la magazin? Era hârtie. Luam salam pe care-l puneau în hârtie, dar acum îmi dă pungi de plastic. Toate dealurile sunt pline cu ele. Pe malul mării sunt pungi. Cui îi trebuie asta? Faceți ceva! Să fie interzis plasticul că stricăm natura. Avem un pământ”, spune hotărât nenea Gheorghe din Țânțăreni.

Tanti Eugenia, pe care am întâlnit-o la ieșirea din magazin, crede că ar fi bine să fie interzis plasticul. „Ar fi foarte bine pentru că peste tot sunt doar sacoșe, iar astea se descompun foarte greu. Ar fi bine să fie din hârtie, dar să fie un pic mai ieftine. Nouă, pensionarilor, nu ne vor conveni prețurile”, răspunde femeia.

În același timp, tanti Eugenia se întreabă în ce fel de pungi își va pune carnea la congelator. „Chiar mă gândeam cum ne vom descurca? Nu știu. Noi ne-am deprins cu ele”. În magazinul din sat se pune marfa, în continuare, în pungi de plastic. N-am avut permisiunea de a filma în magazin, iar vânzătoarea a refuzat să discute cu noi.

Sacoșa de stofă, o alternativă la îndemâna oricui

Dacă tot n-am avut acces în magazin, ne-am gândit să stăm la ușa lui pentru a vorbi cu cei care-i trec pragul. Vine un bărbat care ține în mână deja celebra pungă neagră cu calendar. „Eu sunt împotriva pungilor de plastic. Ele se descompun în peste 100 de ani. Ne otrăvim pe noi înșine. Iată și pungile astea (n.r. – arată la punga neagră din mâna sa), cine le-a inventat nu știu. Mai bine era ca înainte – din material. Ne pare că-i mai bine, dar n-aș spune”, menționează Sergiu Pașcanu.

Sergiu Pașcanu la ieșirea din magazinul satului Țânțăreni

De ce continuați să le folosiți, îl întreb. „Pentru că n-am alta. În vânzare nu-s. Dacă aceasta costă doi lei, cea din hârtie să fie patru lei – nicio problemă. E foarte bună legea, dar am așa o impresie că oamenii le vor folosi în continuare pentru că nu-i alternativă. În plus, e sărăcie la noi în țară. Putem reveni la torbele din material. Eu țin minte că eram student, iar ele erau la modă”, își amintește Sergiu Pașcanu. „Ce faceți acasă cu pungile de plastic?”, îl întreb. „Sincer, le dau foc sau la gunoi. Mai mult la gunoi se duc. În fiecare sâmbătă vine mașina și colectează gunoiul”, răspunde el.

Pungile interzise se vând într-o veselie

Deși procesul de interzicere a pungilor de plastic a început cu doi ani în urmă, mulți agenți economici le comercializează în continuare. Însă aceștia se pare că au o scuză: stocurile pline cu pungi și veselă confecționată din plastic. Ecologistul Ion Ungureanu, membru al Asociației EcoVisio, a declarat pentru GAZETA de Chișinău că mai sunt pungi prin magazine deoarece legea prevede că dacă ți-ai cumpărat până la o anumită dată un anumit stoc de sacoșe atunci trebuie să scapi de ele. Nu poți să le arunci, dar le comercializezi și apoi le înlocuiești. De aceea în multe locuri mai sunt în vânzare pungi și veselă de plastic. Până nu comercializează tot plasticul pe care-l au ei, nu-s pasibili de amendă”, explică Ion Ungureanu.

O parte dintre agenții economici au înlocuit sacoșele de plastic și vesela cu cele biodegradabile. Ion Ungureanu menționează că „unele sacoșe biodegradabile conțin o anumită cantitate de plastic. Ajungând în natură ele emană metan și descompunerea lor are loc foarte lent. Trecând la pungi biodegradabile, problema nu-i total soluționată. În R. Moldova sunt și pungi care se descompun. În țară n-avem certificare de pungi bio. Nimeni nu verifică cât sunt de biodegradabile aceste pungi”.

Hârtia are proprietăți de descompunere mai bune decât plasticul, dar nu-i soluția ideală. Este un produs care-i aruncat. E o soluție de tranzit”, adaugă Ion. Potrivit lui, ideal ar fi ca oamenii să utilizeze ceva mai durabil, cum ar fi pungile de pânză.

Persoanele fizice care vor utiliza pungi, farfurii, pahare și bețișoare de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile, vor putea fi amendate cu sume cuprinse între 3000 și 4500 de lei. Amenzile pentru agenții economici vor fi între 6000 și 12000 de lei. Deputații au adoptat în anul 2020 un proiect de lege care prevede completarea Codului contravențional, care permite aplicarea sancțiunilor.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here