Alegeri Parlamentare în România. Cine intră în Senat și Camera Deputaților

Rezultatele finale de la alegerile parlamentare arată că niciun partid din România n-a acumulat o majoritate de 50%+1. În acest caz, președintele României, Klaus Iohannis, va propune un premier după consultări la Palatul Cotroceni cu toate partidele politice reprezentate în noul Parlament.

În timp de zece zile, premierul propus cere votul Parlamentului. Constituția prevede că „programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor”. Prim-ministrul are nevoie de 233 de voturi.

Potrivit Biroului Electoral Central (BEC) de la București, pentru Camera Deputaților, Partidul Social Democrat (PSD) are 28,9%, Partidul Național Liberal (PNL) a obținut 25,19%, Alianța USR PLUS – 15,37%, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a acumulat 9,08%, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a luat 5,74%.

Conform datelor oficiale parțiale prezentate de BEC, observăm că în Senat se păstrează cam aceeași configurare a voturilor: PSD are 29,32%, PNL a acumulat 25,58%, USR PLUS – 15,86%, AUR – 9,17%, iar UDMR – 5,89%%. În ambele camere din Parlamentul României, Pro România și Partidul Mișcarea Populară (PMP) n-au trecut pragul electoral de 5%.

Cum arată noua aritmetică parlamentară

Conform repartizării neoficiale a mandatelor, din totalul de 329 de aleşi din Camera Deputaţilor, PSD va avea 110 parlamentari, în timp ce principala forţă a viitoarei guvernări are 93 de deputaţi. USR PLUS a obţinut 55 de deputaţi, iar surpriza acestor alegeri, AUR, va da 33 de aleşi în Cameră. 21 de deputaţi are UDMR, în timp ce minorităţile dau 17 aleşi. Potrivit calculelor, majoritatea PNL-USR PLUS-UDMR de la Cameră ar avea 169 de deputaţi, cu patru peste numărul necesar pentru trecerea legilor organice, totodată, noul Guvern s-ar baza şi pe cele 17 voturi ale minorităţilor, informează „Adevărul”.

La Senat numărul cel mai mare de parlamentari îl va avea tot PSD, prin cei 47 de aleşi ai săi. PNL va avea în noua legislatură 41 de senatori, în timp ce USR PLUS se va baza pe susţinerea a 25 de senatori. Alături de cei nouă senatori ai UDMR, coaliţia care se conturează la guvernare ar avea 75 de locuri din cele 136 de mandate. 14 senatori va avea şi AUR. În total, în cele două foruri ale Parlamentului, PSD, USR PLUS şi UDMR s-ar baza pe 244 de voturi, şi pe susţinerea, încă neanunţată, a minorităţilor naţionale.

PNL şi USR PLUS, împreună cu UDMR, sunt aşteptaţi să bată palma

Scorul strâns la parlamentare înseamnă că va guverna o coaliție politică. Ar putea fi o alianță a partidelor de centru-dreapta: PNL, USR PLUS și UDMR. Un guvern format din PSD, AUR și Minorități ar fi puțin probabil, pentru că UDMR (cel care ar putea înclina balanța ori spre stânga, ori spre dreapta) a declarat că ar prefera o alianță de dreapta, iar AUR a spus că nu va face coaliție de guvernare cu nimeni.

Şeful statului român spune că partidele de dreapta au, împreună, peste 50% din voturi. Preşedintele a anunţat că în zilele următoare vor începe consultări cu partidele pentru desemnarea viitorului guvern. „Noul guvern va gestiona măsurile necesare în pandemie, va prezenta urgent măsuri de reformă, va gestiona campania de vaccinare şi un buget pentru 2021”, a declarat Klaus Iohannis.

Chiar dacă PSD a obținut cel mai înalt scor după scrutin, nu poate forma o majoritate parlamentară, prima propunere de premier este aşteptată din partea PNL. Premierul Ludovic Orban şi-a anunţat demisia în urma eşecului PNL în alegeri, iar acum se aşteaptă decizia preşedintelui care trebuie să găsească o coaliţie care să aibă majoritate în Parlament, scrie „Ziarul Financiar”.

Alianța USR PLUS și-a stabilit propunerile pentru coaliția de guvernare pe care o va încheia alături de PNL. Formațiunea politică condusă de Dan Barna și Dacian Cioloș a făcut o listă de propuneri și condiții, strânse într-un document intitulat „Revoluția bunei guvernări”. Printre condiţiile USR PLUS se află iniţiative precum eliminarea pensiilor speciale, reducerea numărului de parlamentari sau restricţionarea accesului la funcţii publice pentru persoane condamnate penal.

Surpriza acestor alegeri a fost AUR, partid care a obţinut peste 9% din voturi. George Simion, preşedintele formaţiunii de extremă-dreapta, a spus, la Aleph News, că nu va participa le negocieri cu niciun partid politic: „Relaţia noastră faţă de PSD şi faţă de celelalte formaţiuni politice va fi de opoziţie”.

Alegerile parlamentare din România au avut o prezență de 33,3%. Puțin peste șase milioane de români, din cele 18 milioane cu drept de vot, și-au exercitat dreptul la vot. Parlamentul României este bicameral, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat, care însumează 465 de parlamentari: 136 de senatori și 329 de deputați. România este, ca formă de guvernământ, republică semiprezidențială. Puterea executivă este formată din președintele țării şi premier, ambii participanţi activi în administrarea ţării.