Alegerile parlamentare din România vor avea loc sâmbătă și duminică, pe 5 și 6 decembrie, la sfârșit de săptămână, când cetățenii români din Republica Moldova sunt așteptați la secțiile de votare pentru a alege deputații și senatorii din Parlamentul României pentru următorii patru ani. Alegerile pentru Camera Deputaților și Senatul Parlamentului României se vor organiza și desfășura în condiții de siguranță, cu respectarea măsurilor anti-pandemie de Covid-19.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEÎn urma scrutinului vor fi aleși 465 de parlamentari: 136 de senatori și 329 de deputați. Un deputat poate reprezenta 70.000 de locuitori, iar un senator – 160.000 de locuitori, prevede Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. Alegătorii români din străinătate, inclusiv moldovenii cu cetățenie română, votează pentru parlamentarii Circumscripției electorale pentru cetățenii români din afara țării. Această circumscripție este reprezentată de patru deputați și doi senatori.
În țară circumscripția electorală este aproximativ egală cu numărul de locuitori a unui județ. Chiar dacă sunt aleși pe circumscripții electorale, deputații reprezintă interesele tuturor cetățenilor din țară, al românilor din străinătate și al minorităților naționale. „Dacă a fost ales la Bacău, Iași sau în diasporă – nu înseamnă că trebuie să-i reprezinte doar pe aceștia. Nu-și reprezintă doar județul. Este o formulă care ajută la calculul numărului de parlamentari. Nu este o limită pentru atribuții sau a modului cum votează alegătorii”, explică Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale în cadrul Expert Forum (EFOR) de la București.
Nu există un calcul real pentru circumscripția din diasporă deoarece ar fi dificil de estimat numărul românilor stabiliți în străinătate. „Este o decizie politică. La urma urmei, nu poți aplica aceeași grilă pentru că este destul de complicată. Nu există o formulă. În țară este mult mai ușor. Tot ce înseamnă circumscripție în străinătate este o negociere politică”, spune expertul român Septimius Pârvu.
Ce înseamnă Parlament bicameral
România este, ca formă de guvernământ, republică semiprezidențială. Puterea executivă este formată din președintele țării şi premier, ambii participanţi activi în administrarea ţării. Puterea legislativă este reprezentantă de Parlament care se împarte în Camera Deputaților și Senat. Altfel spus, Parlamentul are două camere, adică funcționează după sistemul bicameral.
„Nu există deosebiri între aceste două camere. Orice lege trece prin ambele camere și este un mecanism de control, mai ales în contextul în care sunt și legi mai nefericite. Mai există și președintele, care promulgă legile. Conform Constituției României, sunt anumite tipuri de legi care merg prima dată la o cameră anumită, altele care merg la cealaltă cameră. În principiu, aceasta-i marea diferență. Nu există o subordonare între cele două camere. Nu este una superioară, iar alta – inferioară. Să nu uităm că totuși România a fost o țară comunistă. Cu o singură entitate. Logica introducerii a două camere a fost pentru a avea un mijloc de control. Să fie o balanță în Legislativ”, precizează Septimius Pârvu.
Câți candidați s-au înscris pe liste
Listele electorale pentru alegerile parlamentare conțin în total 7.136 de candidați, dintre care 4.659 candidează la Camera Deputaţilor şi 2.477 – la Senat. Pentru cele patru locuri de deputat în circumscripția din străinătate candidează 47 de candidați, iar 29 se luptă pentru cele două locuri de senator, conform EFOR.
Românii din R. Moldova au de ales între candidații nominalizați de Alianța pentru Unirea Românilor, unul dintre partidele relativ noi pe scena politică românească; Alianța USR PLUS, Partidul Mișcarea Populară, Partidul Național Liberal, Pro România, Partidul Social Democrat, Partidul Ecologist Român etc. Expert Forum a elaborat harta candidaților la alegerile parlamentare din România, pe care o puteți vedea pe votcorect.ro, unde găsiți numele candidaților, formațiunea politică.
Cum aleg pentru cine votez
Având în vedere că în diasporă listele sunt mai scurte (76 de candidați), expertul român Septimius Pârvu îndeamnă alegătorii din R. Moldova să caute informații despre fiecare candidat pentru a afla ce reprezintă. „Pe lângă poziția partidelor privind diaspora, m-aș uita pur și simplu cine sunt candidații la parlamentare. În campania electorală, toți vin cu propuneri, unele nerealiste.
Știți că în Republica Moldova e la fel, promisiunile de multe ori sunt nerealiste. Să nu uităm că unele partide care au fost la putere în ultimii ani au avut o politică nu foarte deschisă față de diasporă. Vă aduceți aminte alegerile din anul 2014, când s-a stat la coadă, s-a încercat blocarea votului. PSD a avut o reticență de a promova drepturile electorale. Votul prin corespondență există pentru că au fost foarte multe critici în alegerile din 2014”, argumentează Septimius Pârvu de la EFOR.
Lista secțiilor de votare deschise în Basarabia
Pe teritoriul Republicii Moldova vor fi deschise 30 de secții de votare, dintre care șapte secții – la Chișinău, pentru alegerile pentru Camera Deputaților și Senatul Parlamentului României. Procesul de votare se organizează pe parcursul a două zile (5 și 6 decembrie 2020), între orele 7:00-21:00. Alegătorii care la ora 21.00 se vor afla în interiorul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare, pot vota până la ora 23.59.
Nu va mai fi organizată secție de votare la sediul Ambasadei României în Republica Moldova, din str. București nr. 66/1, dar vor fi organizate două secții la Liceul „Gheorghe Asachi” din Chișinău, anunță misiunea diplomatică.
Totodată, la Secția consulară a Ambasadei României din str. Gheorghe Ureche, nr. 2 va fi organizată o singură secție de votare, însă a fost deschisă o nouă secție în imediata apropiere, respectiv la Liceul Teoretic „Miguel de Cervantes”.
În centrul Republicii Moldova vor fi deschise 17 secții de votare, dintre care șapte la Chișinău: Secția consulară – str. Grigore Ureche, nr. 2; Liceul Teoretic ,,Miguel de Cervantes” – str. Grigore Ureche, nr. 30; str. Vlaicu Pârcălab, nr. 39 – Institutul Cultural Român; Liceul „Gheorghe Asachi” – str. București, nr. 64; Universitatea de Stat din Moldova – str. Mihail Kogălniceanu, nr. 67; Liceul Teoretic „Spiru Haret” – str. Maria Cebotari, nr. 53, și la Liceul „Gheorghe Asachi” – str. București, nr. 64.
Hâncești – Primăria Hâncești, str. Mihalcea Hâncu, nr. 132; Ialoveni – Casa de Cultură, Nisporeni – Primăria Nisporeni; Orhei – Școala de Muzică; Căușeni – Casa de Cultură; Anenii Noi – Casa de Cultură; Bardar – Casa de Cultură; Călărași – Primăria Călărași; Durlești – Casa de Cultură, și în orașul Strășeni – Școala de Artă.
În nordul Republicii Moldova vor fi nouă secții de votare: Bălți – Liceul „Mihai Eminescu”; Bălți – Liceul „Mihai Eminescu”; Ungheni – Biroul Consular; Soroca – Palatul de Cultură; Drochia – Consiliul Raional Drochia; Edineț – Primăria Edineț; Fălești – Palatul Raional de Cultură „Mihai Volintir”; Florești – Casa de Cultură; Telenești – Liceul „Lucian Blaga”. Iar în zona de sud a Republicii Moldova vor fi patru secții: Cahul – Casa de Cultură „Nicolae Botgros”; Cantemir – Casa de Cultură, Leova – Biblioteca Raională; Cimișlia – Casa de Cultură.
Cu ce documente se poate vota
Alegătorii trebuie să aibă acte când ajung la secția de votare care să le dovedească identitatea, în baza cărora își pot exprima dreptul la vot. Puteți vota în baza pașaportului simplu; pașaportului simplu temporar; pașaportului simplu electronic; cărții de identitate; cărții electronice de identitate; cărții de identitate provizorie; buletinului de identitate; pașaportului diplomatic; pașaportului diplomatic electronic sau a pașaportului de serviciu. Alegătorii cu actele expirate, în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020, pot vota la alegerile parlamentare 2020.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
[…] finale de la alegerile parlamentare arată că niciun partid din România n-a acumulat o majoritate de 50%+1. În acest caz, […]