Bugetul de stat, aprobat la repezeală

438
1
Primarii protestează împotriva politicii fiscale, care limitează autonomia locală

Guvernul a aprobat în grabă, într-o ședință organizată luni, 30 noiembrie, Politica Bugetar Fiscală pentru anul viitor, dar și Bugetul de Stat, cel al Asigurărilor Sociale și cel al  Asigurărilor Medicale. Documentele conțin mai multe prevederi ce au stârnit controverse, iar deficitul bugetar prevăzut este de 14 miliarde de lei.

Politica Fiscală a fost adoptată, potrivit unui comunicat al Guvernului, dat fiind specificul anului 2020, determinat de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol. „S-au impus câteva adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Reieșind din această situație, majoritatea măsurilor sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate de pandemie și de seceta severă din anul curent”, se menționează în comunicat.

Cel puțin trei prevederi din Politica Fiscală au ridicat semne de întrebare, stârnind reacții controversate.

Limitarea autonomiei locale?

Una din ele, care se referă la plafonarea taxelor locale, a provocat și un protest al primarilor, organizat de Congresul Autorităților Locale, la care au participat mai mulți primari.

Aceștia și-au manifestat indignarea față de prevederea care stabilește plafonarea, spre micșorare, a taxelor locale, pe care administrațiile locale le vor putea încasa de la agenții economici ce activează pe teritoriile lor. Ei susțin că această măsură limitează și mai mult autonomia locală și așa destul de limitată.

De cealaltă parte, comunitatea de afaceri a susținut inițiativa. Potrivit unui apel al unor organizații de business, noua măsură are drept scop asigurarea previzibilității și predictibilității activității de întreprinzător.

La rândul său, centrul analitic independent Expert-Grup recomandă autorităților retragerea măsurii ce prevede plafonarea taxelor locale pentru anul 2021 și pregătirea unor măsuri, împreună cu Autoritățile Publice Locale, de asigurare a stabilității mediului de afaceri pentru anul 2022. 

„Implicațiile în regimul de taxe au un caracter complex care afectează mediul de afaceri, nivelul de finanțare a APL-urilor, precum și raporturile politice și administrative dintre nivelul central și local. Prin urmare, orice intervenție în sistemul de taxe, inclusiv cel local, nu poate avea loc fragmentar, fără a ține cont de întreg spectrul de implicații. În al doilea rând, nu este bine ca modificările să aibă loc de pe poziție de forță, ci să se bazeze pe o colaborare și cooperare cu APL-urile, pentru a găsi cea mai bună soluție. De asemenea, în acest context este bine să se pornească de la premisa că politicienii și administrațiile de la nivel local sunt la fel de responsabile ca și cele de la nivel central”, se arată într-un comunicat al Expert-Grup.

Și asociațiile de agricultori sunt indignate

Altă prevedere discutată presupune sporirea Taxei pe Valoare Adăugată de la 8% la 12% aplicate la importul și/sau livrarea internă a producției agricole.

Această prevedere a stârnit de asemenea protestele celor vizați, de această dată ale agricultorilor. 10 asociații reprezentative din sectorul agroalimentar au solicitat întâlniri urgente cu fracțiunile politice din Parlamentul Republicii Moldova „pentru a discuta intențiile neargumentate ale Guvernului”.

„Acest lucru contravine totalmente intențiilor declarate de susținere a agricultorilor din partea statului, după un an agricol cu pierderi colosale de pe urma celei mai severe secete din ultimii 70 de ani. Intenția de a majora cota TVA denotă o iresponsabilitate totală și o necunoaștere a stării de lucruri din sectorul agricol din partea autorilor proiectului”, s-a menționat în scrisoarea adresată fracțiunilor parlamentare.

Coletele mai scumpe de 100 de dolari vor fi impozitate

Încă o prevedere ce a ridicat mari semne de întrebare se referă la micșorarea plafonului neimpozabil de la 200 la 100 de euro, începând cu 1 mai 2021 pentru procurările ce se fac pe platformele de comerț online. Guvernul spune că astfel se urmărește asigurarea concurenței loiale prin revizuirea tratamentului fiscal (preferențial) al mărfurilor importate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale.

Eleonora Graur, deputata Platformei parlamentare „Pentru Moldova”, a susținut un briefing în care a declarat că se va opune inițiativei și va veni cu un amendament care propune revenirea la limita impozabilă de 300 de euro, aplicată anul trecut.

„Considerăm inadmisibilă propunerea Ministerului Finanțelor privind impozitarea coletelor transportate prin intermediul transmiterilor poștale internaționale, și anume cele procurate de pe platformele de comerț electronic, care depășesc plafonul de 100 de euro, față de 200 de euro în prezent”, spune Eleonora Graur.

Deficit bugetar de 14 miliarde

În aceeași ședință, Guvernul a aprobat și proiectul bugetului de stat. Potrivit proiectului, cheltuielile bugetului de stat vor ajunge anul viitor la 55,4 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 4,1% față de bugetul de stat aprobat în 2020. Din suma totală a cheltuielilor 53% reprezintă transferuri către alte bugete, iar 47% – cheltuielile pentru implementarea programelor în anul 2021 nemijlocit prin intermediul autorităților publice centrale.

În anul 2021 Fondul rutier va fi de 2,4 miliarde de lei, dintre care 1,5 miliarde vor fi alocate pentru reparația și întreținerea drumurilor naționale, iar 958,3 milioane lei pentru întreținerea drumurilor locale. Fondul național de dezvoltare a agriculturii și a mediului rural a fost stabilit la nivelul de 1,1 miliarde lei, dintre care 900 de milioane de lei vor reprezenta subvențiile în agricultură.

Anul viitor urmează un nou program de reparație a drumurilor publice naționale, locale, comunale şi a străzilor cu denumirea generică „Drumuri bune” pentru care a fost prevăzută suma de  900 de milioane de lei.

Deficitul bugetului de stat pentru anul viitor este estimat la 14 miliarde de lei. Potrivit autorilor, acesta va fi finanțat din surse externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și implementarea proiectelor finanțate din surse externe) și surse interne (inclusiv mijloace din privatizarea patrimoniului public).

Se forțează o votare în grabă în Parlament

Autoritățile și președintele în exercițiu, Igor Dodon, forțează o votare rapidă a politicii fiscale și a celor trei bugete, fapt ce a provocat nemulțumirea opoziției parlamentare.

„Voi solicita ca politica bugetar-fiscală și cele trei bugete să nu fie examinate săptămâna curentă”, a menționat vicepreședintele Legislativului, deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari.

El spune că abia marți seară documentele au fost distribuite deputaților pe suport de hârtie, iar în format electronic o parte din ele și acum lipsesc pe pagina oficială a Parlamentului. Iar miercuri, la ora 10.00, cele mai importante proiecte financiar-economice au fost propuse deja pentru examinare în cadrul comisiilor permanente, în ideea ca joi acestea să fie propuse plenului pentru prima lectură.

„Este o bătaie de joc și o sfidare a Parlamentului! Să examinăm peste o sută de pagini într-o zi. Vă amintesc că proiectele bugetelor în general au apărut în spațiul public doar luni seara. Iar prima analiză fugitivă a politicii fiscale a identificat multiple probleme grave și nemulțumirea mai multor pături sociale. După ce guvernul a întârziat să prezinte politica bugetar-fiscală și bugetele cu două luni în urmă, acum acest executiv al lui Dodon, aflat la ușa de ieșire, forțează nota, iar socialiștii ascultă docil ordinul hazardat al vojdiului disperat și aruncat recent de pe piedestal”, menționează Slusari.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here