După noi, potopul. Planul „anticriză” al guvernului lui Dodon

În loc să se preocupe de salvarea economiei în fața impactului devastator al coronacrizei, Guvernul de la Chișinău s-a îngrijit în acest an de cum să-l facă pe Igor Dodon președinte pentru a doua oară. Drept urmare, economia reală e la pământ, iar în curând nu vor exista bani pentru a achita salarii și pensii. Pentru a face față cheltuielilor, statul va fi nevoit să ia mai multe împrumuturi, care până la finele lui 2023 se vor dubla.

Ex-premierul Ion Sturza a ieșit iar săptămâna aceasta la rampă cu o declarație răsunătoare, învinuind Guvernul Chicu de lipsa unui plan anticriză în condițiile când toate statele lumii sunt preocupate de cum să reducă efectele coronacrizei și să facă față provocărilor care se așteaptă a fi la fel de mari dacă nu și mai grele decât până acum.

„Nu trebuie să fii mare economist ca să înțelegi cât de gravă e situația”

Potrivit lui Sturza, Ministrul Economiei, Sergiu Răilean, a recunoscut că Republica Moldova se confruntă cu o criză economică fără precedent după ce pentru trimestrul doi a fost înregistrată o contracție a economiei cu 14 la sută, deficitul bugetar la sfârșit de an urmând a ajunge la cel puțin un miliard de euro.

„Aceste cifre la nivel macro corespund cu pronosticul meu făcut la sfârșit de martie – o contracție a economiei cu cel puțin 20% anualizat și o pierdere de venituri de minimum 15 miliarde de lei”, spune Sturza.

„A fost previzibil că vor trebui alocate resurse adiționale pentru lupta cu pandemia, suportul populației și economiei – 10% din PIB, adică 20 de miliarde de lei. Da, și de pus ceva deoparte pentru revenirea după criză – 10 miliarde minimum, a adăugat ex-premierul.

În context, el a amintit că executivul a intrat în acest an bugetar extrem de hazardat cu un deficit planificat de 7%. „Nu trebuie să fii mare economist ca să înțelegi cât de gravă e situația”, spune Sturza, ironizând pe seama guvernului „tehnocrat”, care a băgat capul în… campania electorală a lui Dodon, continuând să facă, să angajeze cheltuieli neesențiale pentru o perioadă de criză”.

„Cât ne vor costa doar „drumurile” electorale, petice de asfalt aruncate pe ici, pe colo?!”, se întreabă ex-premierul.

De asemenea, el presupune că Moldova este unicul stat din lume care nu a făcut NIMIC pentru suportul sectorului real și al populației.

„O să-mi reproșați că nu-i de unde? Nu este adevărat! În primul rând, trebuia oprite cheltuielile neesențiale încă din martie, rectificat bugetul, și nu de angajat cheltuieli suplimentare cu iz electoral. De mobilizat resursele interne, inclusiv BNM. Lucru acceptat și de FMI. În plus, au venit banii de la FMI și UE – aproximativ 10 miliarde de lei”, amintește el.

Sturza se arată surprins că nu s-au găsit (sau nu s-a vrut să fie găsiți) specialiști care să facă o analiză pertinentă și să propună soluții. Nici la nivel de guvern, nici la nivel de comunitate de experți.

„Politicienii? Ei merg pe calea tradițională a promisiunilor deșănțate. Mi-i și milă de cei care vor trebui pe bune, nu, nu să le implementeze, să se lupte cu acest dezastru cauzat de pandemie, dar și de incompetența presărată cu prostie”, a încheiat Sturza postarea sa pe Facebook.

Slusari: „Din noiembrie vor fi probleme cu achitarea salariilor și pensiilor”

Și vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, vorbește despre o situație extrem de grea a finanțelor publice.

„Cetățenii trebuie să cunoască faptul că situația financiar-bugetară în Republica Moldova este gravă. Acest lucru este confirmat de sursele mele din Ministerul Finanțelor. Deja sunt unele rețineri la achitarea indemnizațiilor sociale. Din noiembrie vor fi probleme cu achitarea salariilor și pensiilor”, anunța acesta acum o săptămână.

Potrivit lui Slusari, Republica Moldova „plătește prețul guvernării Dodon și existența unui executiv totalmente docil acestui președinte-kuliok”.

„Programul cu FMI nu a mai fost semnat, în pofida declarațiilor lui Chicu. Fără acest program Moldova nu poate obține a doua tranșă a asistenței macrofinanciare din UE. Faimosul credit rusesc nu mai apare la orizont. Așadar, din deficitul bugetar de 16 miliarde lei, 8 miliarde introduse în bugetul 2020, momentan nu au acoperire, spune Slusari. El menționează că, pentru a găsi măcar ceva bani, Guvernul s-a apucat brusc de privatizări masive, referindu-se la vânzările recente de terenuri în Chișinău în valoare de circa 300 de milioane de lei.

„Guvernul actual stă pe cemodane (este gata de plecare) și activitatea lui este subordonată exclusiv asigurării realegerii lui Dodon. Următorului executiv îi va fi lăsată o moștenire foarte grea”, conchide vicespeakerul.

Dincolo de notele emotive din declarațiile ex-premierului și ale vicespeakerului și unele eventuale exagerări, ambii amintesc despre un adevăr implacabil: Guvernul Chicu a făcut abstracție de criza provocată de pandemia COVID-19, continuând fără abateri să implementeze bugetul electoral al lui Igor Dodon, adoptat încă la finele lui 2019 și care era exagerat încă pe atunci. Totodată, economia reală, cea care trebuie în mod normal să genereze venituri la buget, nu a fost susținută și contribuția acesteia va scădea considerabil. Drept urmare, executivele viitoare vor putea face față cheltuielilor bugetare ulterioare doar împrumutându-se masiv atât pe piața internă, cât și de pe cea externă.

Datoria publică se va dubla în următorii trei ani

În cadrul ședinței de miercuri a executivului, a fost aprobat Cadrul bugetar pe termen mediu, pentru anii 2021-2023.

Potrivit Direcției comunicare și protocol a Executivului, documentul prezintă aspecte legate de gestionarea provocărilor bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice în scopul combaterii efectelor pandemiei și relansarea economiei.

„Considerând evoluțiile fulminante ale situației, putem avea un grad de scepticism privind relevanța acestui document pentru toți trei ani, însă, cu siguranță, va servi ca bază a bugetului pentru anul viitor. Ministerul Finanțelor a remis deja tuturor ministerelor limitele de cheltuieli. Anul viitor este important să revenim la acțiuni de susținere a economiei”, a precizat premierul Ion Chicu la ședință.

Potrivit Cadrului Bugetar, de la începutul anului datoria de stat administrată de Guvern s-a majorat cu 15,2% și a atins un nivel de 60,8 miliarde de lei. Criza pandemică a determinat accentuarea necesității de finanțare a bugetului. În șapte luni ale anului curent, au fost înregistrate intrări de surse externe de finanțare în valoare de 331,8 milioane dolari, față de 149,1 milioane dolari la sfârșitul anului precedent, precum și emisiuni nete din plasarea VMS pe piața internă în valoare de 3,5 miliarde lei față de 0,4 miliarde la sfârșitul anului trecut.

Ministerul Finanțelor estimează că ponderea datoriei de stat în PIB va fi de 36,6% la sfârșitul anului 2020.

Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va majora de la 25% la sfârșitul anului 2019 până la 39,6% la sfârșitul anului 2023, ministerul explicând acest lucru prin ritmul de creștere mai mare al soldului datoriei de stat comparativ cu ritmul de creștere prognozat al economiei. Soldul datoriei de stat va fi influențat de finanțarea netă pozitivă, atât internă, cât și externă, dar și de prognoza de depreciere a monedei naționale în raport cu dolarul. Astfel, soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 52,5 miliarde lei la sfârșitul anului 2019 până la 105.8 miliarde lei la sfârșitul anului 2023.