Noua politică fiscală lovește în bugetele APL

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) critică dur proiectul politicii fiscale pentru anul viitor, care ar submina grav situația financiară și așa foarte precară a majorității autorităților locale.

Ministerul Finanțelor a anunțat acum o săptămână despre lansarea procesului de consultare publică a documentului privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021.

Potrivit documentului, măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul viitor urmăresc soluționarea constrângerilor economice și asigurarea dezvoltării durabile a Republicii Moldova, prin promovarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice, precum și susținerea mediului de afaceri.

Scutirile personale modificate

Principalele măsuri de politică fiscală și vamală propuse pentru anul viitor se referă la majorarea scutirilor persoanelor fizice cu 5% – de la 24 de mii lei până la 25,2 mii lei și, respectiv, de la 18 mii de lei până la 18,9 mii lei și majorarea scutirii pentru persoanele întreținute cu 50% – de la trei mii de lei până la 4,5 mii de lei. În același timp, salariatul nu poate să pretindă la scutirea pentru soț sau soție. Până acum, unul dintre soți putea să primească scutire și pentru celălalt soț dacă, spre exemplu, salariul celuilalt era mai mic. Drept urmare, avea de câștigat bugetul familiei.

Taxa pe drum, inclusă în costul carburantului

O altă măsură de interes major se referă la includerea taxei rutiere în cota accizei aferente produselor petroliere. Altfel spus, posesorii de automobile nu vor mai plăti impozitul pe drum în momentul reviziei tehnice, aceasta fiind inclusă în prețul carburantului. Astfel, mărimea acestei taxe va fi direct proporțională cu consumul de carburant care depinde la rândul său de kilometrii parcurși și de capacitatea motorului, care este legată, de regulă, de greutatea vehiculului. În final, cu cât mai mult vom folosi drumurile, cu atât mai mult vom plăti.

Totodată, vehiculele grele, care uzează mai mult carosabilul, au o capacitate mai mare a motorului și consumă mai mult carburant. Astfel, și taxa achitată la procurarea combustibilului este mai mare. Pare o chestiune echitabilă, fiind recomandată de mai mulți ani de mediul de experți.

Există, totuși unele inconveniente. Spre exemplu, mașinile hibrid sau cu propulsie electrică ar plăti mai puțin sau chiar deloc pentru folosirea drumurilor. Acesta ar fi, pe de altă parte, un stimulent pentru utilizarea mijloacelor de transport inofensive pentru mediu, fapt ce ar compensa, într-un fel, lipsa contribuției la fondul rutier.

O altă neconcordanță privește utilizatorii tractoarelor sau altei tehnici grele, care nu prea circulă pe drumurile publice, însă consumă destul de mult carburant. Astfel, posesorii acestei tehnici vor fi obligați să contribuie din greu la Fondul Rutier, neutilizând drumurile într-o proporție corespunzătoare.

Atac asupra autonomiei locale

Cea mai virulentă reacție la adresa proiectului vine din partea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care acuză Ministerul Finanțelor că ar atenta la autonomia locală și așa foarte slabă. Și asta deoarece proiectul prevede plafonarea/anularea taxelor locale pentru a ușura, chipurile, viața antreprenorilor.

CALM acuză Ministerul Finanțelor că vine cu măsuri de politică fiscală, FĂRĂ o abordare complexă și FĂRĂ a avea, cel puțin, o analiză minimă necesară a impactului acestor măsuri.

„În realitate, Taxele locale NU reprezintă o problemă pentru mediul de afaceri din Republica Moldova, de fapt, acesta se confruntă cu alte probleme fundamentale și de sistem. Fapt confirmat si de recentul studiu al Camerei Americane de Comerț, care demonstrează cu certitudine că problemele mediului de afaceri se regăsesc cu totul în alte sfere, de care responsabil este tot Guvernul și nicidecum Autoritățile Publice Locale (APL): corupția la nivel central, controalele și presiunea organelor de control, lipsa unei justiții credibile etc.”, se spune în declarația Congresului.

CALM mai susține că argumentul Ministerului Finanțelor și grupurilor de interese care stau în spatele său, precum că APL fac presiuni asupra mediului de afaceri, este unul fals, scos din context și contrar realităților existente.

„În realitate, anume autoritățile locale sunt cele mai interesate să atragă cât mai multe investiții în localitățile lor, să creeze locuri de muncă și să mențină relații corecte cu agenții economici. Astfel încât să-i intereseze să activeze în localitate, precum și să le sporească gradul de implicare în viața societății, mai ales că la aprobarea cotelor impozitelor și taxelor locale APL organizează consultări, audieri publice și alte întruniri cu actorii respectivi”, se spune în declarație. 

În același timp, anume inițiativa plafonării taxelor locale ar crea inechitate și imprevizibilitate pentru mediul de afaceri la nivel local deoarece ar egala contribuțiile atât pentru agenții economici mari, cât și pentru cei mici și mijlocii.

Potrivit statisticilor prezentate, acumulările din taxele locale reprezintă mai puțin de 0,5% din veniturile fiscale ale Bugetului Public National și nu pot fi o povară pentru antreprenori.

„Prin urmare, există bănuială rezonabilă că această inițiativă reprezintă un lobby pentru promovarea intereselor economice ale unor agenți economici concreți, de regulă, monopoliști, în detrimentul comunităților locale și nicidecum o acțiune de îmbunătățire a condițiilor generale economice la nivel de țară, inclusiv promovarea afacerilor mici și mijlocii la nivel local”, concluzionează CALM.

Autoritățile locale riscă să piardă specialiști calificați

Mai mult ca atât, în declarația Congresului se menționează că plafonarea taxelor locale va afecta esențial capacitatea APL de a atrage specialiști, investiții și a asigura contribuții la proiecte investiționale.

Și asta deoarece majoritatea proiectelor și finanțărilor accesibile APL pentru atragerea investițiilor în infrastructură cer o contribuție de la 10% până la 50%, iar taxele locale, pentru multe APL, constituiau una din sursele importante de completare și asigurare a contribuției respective. Însă, în lipsa unei viziuni și politici ale Ministerului Finanțelor în problema asigurării cofinanțării respective din partea APL (conform experienței României și altor țări EU), plafonarea taxelor locale reprezintă o lovitură suplimentară asupra capacității și posibilităților APL de a atrage investiții și de a soluționa efectiv problemele cetățenilor. În același context, va fi afectată capacitate APL de a atrage sau chiar de a păstra specialiști calificați în APL, deoarece în majoritatea cazurilor anume taxele locale reprezintă sursa de finanțare a politicilor locale de personal. 

În final, CALM califică procesul de elaborare a politicii fiscale drept unul „netransparent, neparticipativ, selectiv și formal”.