Ne așteaptă o recesiune economică mai mare decât în 2009

292
0
Adrian Lupușor, director executiv Expert-Grup

Săptămâna aceasta au fost publicate Datele Biroului Național de Statistică privind evoluția Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul doi din anul curent. Este vorba despre perioada trimestrială cea mai afectată de criza pandemică, or în lunile aprilie și mai economia a fost, practic, blocată pentru a opri răspândirea epidemiei de COVID-19. Atunci majoritatea întreprinderilor și instituțiilor și-au sistat activitatea, oamenii rămânând izolați la domiciliu.

Iată că, în pofida acestor măsuri drastice și din cauza gestionării neprofesioniste a crizei, răspândirea acesteia n-a fost oprită, însă economia a intrat în cel mai mare declin din, cel puțin, ultimii zece ani.

Fiind estimat în valoare nominală Produsul Intern Brut a însumat 44,63 miliarde lei în prețuri curente de piață, în scădere față de trimestrul II din 2019 cu 14% pe seria brută și cu 11,5% pe seria ajustată sezonierFață de trimestrul unu din anul curent PIB-ul s-a diminuat cu 7% pe seria ajustată sezonier.

La scăderea PIB au contribuit majoritatea activităților economice, însă cel mai mult aceasta a fost influențată de câteva dintre ele.

Este vorba, în primul rând, de comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică. Toate acestea au contribuit cu 4,2% la scăderea PIB. Valoarea adăugată brută în cazul acestor activități, care contribuie cu 18% la formarea PIB a scăzut cu 21,4%.

Din punct de vedere al utilizării, scăderea PIB s-a datorat, în principal consumului final, care a contribuit cu 15% la reducere. Îndeosebi este vorba despre consumului final al gospodăriilor populației, al cărui volum s-a redus cu 17%, contribuind cu 13,6% la diminuarea PIB.

De remarcat că în semestrul întâi din 2020 Produsul Intern Brut a constituit în valoare nominală 88,314 miliarde lei, în scădere cu 7,2% față de semestrul I din 2019.

Potrivit ultimelor calcule ale Ministerului Economiei, guvernul estimează că, în acest an, economia va înregistra o scădere cu circa 4,5%. În 2021, se așteaptă o creștere cu 4,1%.

Totuși, până la finalul anului, mai sunt două trimestre în care scăderea se presupune a fi mult mai mică influențând și rezultatul anual. Se explică prin faptul că, într-o oarecare măsură, economia a început să funcționeze în a doua jumătate a lunii mai. Însă urmează să resimțim și rezultatele anului agricol extrem de prost din cauza secetei. Atât agricultura, cât și activitățile conexe vor înregistra din această cauză pierderi considerabile care, cu siguranță, vor trage și mai jos declinul economic.

Trei constatări de la directorul Expert-Grup

În baza evoluția PIB-ului în trimestrul doi, directorul executiv al Centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor, a făcut trei constatări pe pagina sa de Facebook și a venit cu unele recomandări privind o politică anti-criză mai ambițioasă.

El spune că efectul suprapunerii a două crize (Covid-19 și seceta) este cu adevărat dramatic. Chiar dacă baza de comparație este destul de mare deoarece în trimestrul doi din 2019 am avut o creștere destul de puternică și în trimestrele următoare scăderea ar putea fi mai mică, per ansamblu, anul economic 2020 ar putea fi mai rău față de criza economică din 2009.

Pe de altă parte, deși în 2021 ne putem aștepta la o creștere economică pozitivă, aceasta va fi una mai degrabă de recuperare, determinată de baza de comparație scăzută. Altfel spus, anul viitor nu va fi complicat de îmbunătățit indicatorii economici față de rezultatele extrem de proaste din al doilea trimestru al anului în curs. În context, Lupușor crede că pentru a ne reveni din criza din 2020 vom avea nevoie de minimum doi ani de creștere economică robustă, de cel puțin 5%.

Altă concluzie este că criza se propagă prin toate canalele posibile: reducerea cererii interne (consumul) și externe (exporturile), reducerea apetitului investițional, reducerea încasărilor la buget. Acestea se reduc chiar mai repede decât scade valoarea adăugată brută, înregistrată în economie. În concluzie, ar fi vorba despre sporirea evaziunii fiscale. În condiții de criză, undele companii sunt dispuse să-și treacă o parte din activitate în zona informală.

Singurul moment pozitiv privind evoluția Produsului Intern Brut. Însă aici nu este meritul vreunei politici profesioniste a autorităților, ci al subdezvoltării economiei moldovenești. Reducerea consumului populației s-a răsfrânt asupra reducerii importurilor. Acestea au scăzut mai repede decât exporturile anume din cauza că s-a redus consumul populației, care este acoperit în cea mai mare parte de importuri. Potrivit lui Lupușor, dacă excludem exportul net din statistică, recesiunea în trimestrul II ar fi fost de peste 20%.

Formarea brută de capital, care este calificată de Lupușor drept cel mai important indicator macroeconomic de care depinde nu doar creșterea economică curentă, dar și evoluțiile economice pe termen lung, a scăzut cu 8.5%.

Însă aici există o nuanță foarte importantă. Formarea brută de capital în ramura de producere de mașini și utilaje – care determină tehnologizarea întreprinderilor și generarea pe termen lung de valoare adăugată – s-a comprimat tocmai cu 28,3%. Astfel, modernizarea industrială a avut de suferit enorm.

Politică anticriză de circa un miliard de euro

Potrivit directorului Expert-Grup, este necesară urgent o politică economică autentică anti-criză. Ce trebuie să presupună ea?

Lupușor spune că ea trebuie să fie focusată pe compensarea urgentă a pierderilor populației. Mai exact, expertul spune că circa 70-80% din venitul ratat trebuie compensat imediat pentru a stimula consumul final.

De asemenea, e necesar un program de garanții de stat pentru credite de urgență pentru firme (achitări de salarii, furnizori, materie primă etc.) și subvenții și granturi de stat, cofinanțate de partenerii de dezvoltare. Acestea trebuie să stimuleze digitizarea afacerilor și instruirea personalului, stimularea procurării și procesării de materie primă locală, creșterea înzestrării tehnologice a întreprinderilor, în special a IMM focusate pe procesarea de materie primă locală și focusarea pe export, scurtarea lanțurilor valorice ale întreprinderilor prin facilitarea accesului direct al acestora la furnizori; de preferat autohtoni, și la consumatorii finali. De asemenea, trebuie să existe o solidaritate în societate prin promovarea activă a culturii de susținere a producătorilor autohtoni.

Totodată, este necesară urgentarea mecanismelor de restituire TVA (nu doar pentru fermieri), iar instituțiile de stat care se ocupă de controale la întreprinderi și emiteri de documente permisive trebuie să se transforme din organe represive în consultanți de afaceri.

Avem nevoie de o schimbare radicală a paradigmei cu care statul tratează oamenii de afaceri, astfel încât Fiscul, ANSA și alții să-și instruiască angajații să se focuseze pe consultanță, și nu pe controale și birocrație. Vom ieși din criză grație antreprenorilor, care trebuie susținuți prin toate mecanismele posibile”, concluzionează directorul Expert-Grup.

El estimează că pentru acest set de măsuri ar fi necesar circa un miliard de euro, care pot fi mobilizate atât pe intern prin creșterea împrumuturilor de la bănci, cât și pe extern prin ameliorarea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, îmbunătățirea coordonării asistenței externe și emiterea de euroobligațiuni.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here