Bani europeni, evaporați la Criuleni

396
0

La trei ani de la intentarea dosarului scandalos privind delapidarea fondurilor europene la Criuleni, doar un singur învinuit a fost condamnat. În rest, justiția bate pasul pe loc, unii dintre învinuiți și-au continuat cariera politică, alții își administrează în continuare cu succes afacerile, ceilalți au ajuns să dețină funcții publice. Europenii cer banii delapidați, cca 800 de mii de euro, de la Consiliul Raional Criuleni.  

Cei de la cârma raionului strâng neputincioși din umeri – este o sumă prea mare pentru bugetul local. Între timp, din contul contribuabililor din Criuleni vor trebui achitate și penalitățile pentru nerambursarea datoriei care a ajuns la 25 de mii de euro.

Bani care nu au mai ajuns la destinație

În perioada 2011-2012, Consiliul Raional Criuleni a devenit beneficiarul a două proiecte – CRING ,,Cross border Inventory of degraded lands” şi ,,CBC RUR Waste” – gestionarea integrată a deşeurilor în raionul Criuleni”, din cadrul Programului Operaţional Comun Romania – Ucraina – Moldova 2007-2013.

Obiectivul proiectului ,,Inventarierea Transfontalieră a terenurilor degradate – CRING” a fost crearea unui cadru favorabil pentru îmbunătăţirea instrumentelor de combatere a eroziunii solului.

Pentru implementarea proiectului au fost alocate 300 de mii de lei din bugetul public raional şi 90 de mii de euro, grant din partea Uniunii Europene.

Proiectul ,,CBC RUR WASTE – gestionarea integrată a deşeurilor în raionul Criuleni” a fost iniţiat pentru a construi în satul Hruşova, raionul Criuleni, un depozit de deşeuri menajere, pentru deservirea a trei localităţi cu un număr de circa 8000 de locuitori. Pentru implementarea proiectului nominalizat din bugetul raional Criuleni au fost alocaţi 2,5 mil. lei şi 1,3 mil. euro grant din partea Uniunii Europene.

Ca urmare, pentru implementarea proiectului, Consiliul Raional Criuleni a fondat două agenţii pentru implementarea proiectelor, ai căror manageri au fost soții Iurie și Svetlana Chesari, precum și finul lor de cununie, Andrei Revenco.

Deși banii au fost alocați, proiectele nu au avut finalitate.

Dosarul penal

Dosarul penal a fost pornit la 14 aprilie 2017 de către Centrul Național Anticorupție. Sub învinuire au fost puși Iurie și Svetlana Chesari, Andrei Revenco, fostul președinte al raionului Criuleni, Vitalie Rotaru, succesorul său, Iurie Andriuță, fostul deputat PLDM, Sergiu Ceauș, coordonatorul de proiecte, Veaceslav Botnari. Procurorii au constatat în timpul desfășurării investigațiilor că unii dintre inculpați și-au construit case de lux, iar alții și-au procurat automobile scumpe. O parte din bani ar fi fost folosită pentru finanțarea campaniei electorale a PLDM, din toamna anului 2014, pentru ca Sergiu Ceauș să fie inclus în lista electorală și să ajungă într-un final deputat. Din banii europenilor i s-ar fi plătit și interpretului Fuego pentru recitalurile ținute la întâlnirile liberal-democraților cu alegătorii din Criuleni.

Dosare fără finalitate și cu un singur condamnat

Veaceslav Botnari a fost singurul condamnat în urma scandalului delapidării banilor europeni la Criuleni. Acesta a făcut o înțelegere cu statul și a colaborat cu ancheta. Învinuitul a dat în vileag schemele și a recunoscut că a fost împuternicit de Chesari să ducă de mai multe ori sume impunătoare de bani la sediul PLDM. În final, Botnari a fost condamnat la doi ani cu suspendare și o amendă de 90 de mii de lei.

Dosarul în care sunt învinuiți Rotari și Ceauș se află în gestiunea magistratului Sergiu Lazăr de la Judecătoria Chișinău, iar ședințele de judecată au loc foarte rar. Dosarul intentat pe numele lui Andriuță se află în gestiunea Judecătoriei Criuleni. De asemenea, a fost trimis în instanță și dosarul intentat soților Chesari și finului lor.

Soarta inculpaților

Veaceslav Botnari și-a ispășit pedeapsa, a achitat amenda și se află în Spania. Bărbatul ne-a declarat la telefon că a fost atras în aceste scheme de către soții Chesari, că regretă cele întâmplate, dar cel mai tare îi pare rău că adevărații delapidatori nu au fost pedepsiți.

Despre Sergiu Ceauș am aflat că se ocupă de afaceri. Fostul deputat ne-a comunicat că nu mai are niciun statut în dosar. „Inițial, am avut statutul de martor, apoi, de bănuit, iar după ce a fost analizat întreg probatoriul, am fost scos de sub urmărire penală”, a precizat Ceauș.

Iurie Andriuță este consilier din partea PDM în Consiliul Raional Criuleni. Contactat la telefon, Andriuță a declarat că, în septembrie, instanța va pronunța verdictul și va fi achitat. „Mi-au incriminat abuzul în serviciu, dar eu nu am nimic cu delapidările. M-au pus și pe mine la pachet”, ne-a spus alesul din Criuleni.

Vitalie Rotari nu ne-a răspuns la telefon. De la foștii săi colegi am aflat că acesta își încearcă norocul în afaceri. Toamna trecută a candidat pe lista Verzilor pentru Consiliul Raional Criuleni, dar nu a ajuns în posesia mandatului. Acesta mai vine uneori la ședințele Consiliului ca să-i vadă pe unii din foștii colegi.

Nu am putut să-i contactăm pe soții Chesari. Am aflat doar că Iurie Chesari a revenit la Chișinău după ce ar fi fost fugar mai bine de doi în afara republicii. În Chișinău se află și soția sa, Svetlana.

Cine va restitui banii?

În mai 2019, Consiliul Raional Criuleni a fost somat de către Direcția Generală Cooperare Teritorială Europeană din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice de la București să restituie suma de 745 mii 905 euro, bani alocați din fondurile europene în cadrul Programului Operaţional Comun Romania – Ucraina – Moldova 2007-2013.

Fosta conducere a raionului Criuleni nu a dat curs demersului. Surse din cadrul Consiliului Raional Criuleni ne-au comunicat că administrația actuală, constituită în urma alegerilor locale din toamna trecută, s-ar fi adresat după ajutor la Guvern, însă a fost refuzată. Singura speranță rămâne ca cei vinovați să fie condamnați și obligați să restituie banii. Iar dacă luăm în calcul viteza justiției în dosarele respective, prognozele par foarte pesimiste.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here