În prag de cataclism social. De ce protestează fermierii

843
0

Ultima săptămână a trecut sub semnul protestului amplu al fermierilor, care au pornit din mai multe raioane cu tractoarele spre Chișinău pentru a revendica o susținere mai consistentă din partea autorităților în condițiile secetei severe din acest an. Dacă nu vor fi susținuți, fermierii spun că vor da faliment, fapt ce va atrage după sine o criză socială enormă.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Fără susținere, potrivit protestatarilor, sute sau chiar mii de afaceri agricole mici și mijlocii, care oferă zeci de mii de locuri de muncă și asigură venituri importante pentru zeci de mii de persoane ce dau pământul spre lucrare fermierilor, vor falimenta. Guvernul afirmă că a făcut suficient pentru fermieri, că ei n-ar fi singurii care necesită suport în această perioadă și dă de înțeles că protestele ar fi organizate de partidele de opoziție.

În replică, opoziția parlamentară își declină orice implicare, însă se solidarizează cu fermierii. Totodată, opoziția acuză guvernul, care a inițiat negocieri cu protestatarii, că doar ar trage de timp și nu intenționează la modul serios să salveze fermierii, dând de înțeles că există mari holdinguri agroindustriale, care ar fi interesate de falimentarea afacerilor agricole mici și mijlocii.

Pierderi de 1,2 miliarde lei

Potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, seceta severă din acest an și ploile cu grindină au afectat 200 mii de hectare de terenuri agricole. Majoritatea culturilor au fost compromise în proporție de peste 60%, cauzând un prejudiciu total de 1,2 miliarde lei agricultorilor din republică.

În acest context și după ce au atenționat de mai multe ori autoritățile, sute de fermieri au pornit săptămâna trecută spre Chișinău, fiindu-le blocată intrarea în capitală. Protestatarii au mers să manifesteze miercuri fără tehnică în fața Parlamentului pentru ca, în final, primul-ministru Ion Chicu să accepte negocierile, oferind și o serie de soluții.

Și compensații de doar 300 de milioane

Guvernul anunță că a alocat 100 de milioane de lei din Fondul de intervenție al Guvernului pentru susținerea agricultorilor afectați de secetă. Tot în acest scop a fost majorată de la 100 de milioane la 200 de milioane de lei suma alocată din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Prin urmare, în total, Executivul va repartiza 300 de milioane de lei pentru compensarea parțială a pierderilor la culturile de grupa I.

Premierul Chicu a menționat că statul suportă cheltuieli suplimentare din buget și pentru alte măsuri de susținere a fermierilor, printre care subvenționarea dobânzilor la credite (100 de milioane de lei), restituirea TVA acumulate în conturi pentru subvenționarea plăților aferente salariilor (200 de milioane de lei), compensarea impozitului funciar (120 de milioane de lei), reeșalonarea datoriilor pentru livrarea tehnicii (200 de milioane de lei).

Cu toate acestea, până acum, Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură a recepționat doar 75 de dosare, suma despăgubirilor solicitate fiind de 7,35 milioane lei, iar agricultorii au la dispoziție mai puțin de o lună pentru a depune dosarele, data limită fiind 18 septembrie 2020.

Guvernul trage de timp

Alexandru Slusari, deputat al Platformei Demnitate și Adevăr, aflată în opoziție, spune că prin negocierile inițiate cu fermierii Guvernul doar încearcă să tragă de timp. „Azi am aflat că proiectul legii privind reeșalonarea datoriilor față de bănci nu are nicio perspectivă în opinia Guvernului, întrucât nu va fi acceptat de FMI. Proiectul cu achitarea unor impozite ale agricultorilor prin rambursarea TVA în cont la fel trebuie să fie coordonat cu FMI și dl Pușcuța (Ministrul Finanțelor – n.a) a remarcat că, cel mai probabil, avizul va fi unul negativ. Bine, dar oare acest lucru nu a fost cunoscut de guvernare sâmbătă, când și eu, și toți fermierii insistam asupra unor decizii de promptitudine maximă?”, întreabă Sliusari.

Totodată, și obținerea subvențiilor de către o mare parte a fermierilor este sub semnul întrebării, or pentru aceasta trebuie prezentat certificatul privind lipsa datoriilor la buget, lucru pe care nu și-l poate permite o bună parte din fermieri în acest an catastrofal pentru afacerile lor. Însă nici ideea de a elimina pentru anul curent certificatul nu a fost acceptată.

În concluzie, Slusari spune că dacă pe celelalte segmente nu pot fi oferite soluții rapide fiind pus în pericol acordul cu FMI, trebuie alocate până la 1 septembrie nu 300, dar 500 de milioane de lei pentru compensarea pierderilor. El a indicat și două soluții: compensațiile pentru supermarketuri și benzinării, care nu sunt la fel de afectate ca și agricultorii, să fie realocate afacerilor agricole pentru ca ele să poată ajunge până la anul. Executivul n-a acceptat însă nici această soluție.

Majoritatea protestatarilor au credite pe care nu le pot rambursa

Andrei Dînga, absolvent al Academiei Economice din București și care a lucrat și la o bancă mare din Londra, s-a întors și a investit acasă, într-o afacere din orașul Ștefan-Vodă.

„Am procurat depozite, terenuri, mai târziu am preluat o întreprindere agricolă și am început a investi, a retehnologiza, adică am început a procura tehnică nouă. Am vrut să fac performanță, tehnologie în Republica Moldova, la noi acasă”, relatează acesta într-un interviu pentru Europa Liberă.

El spune că protestatarii sunt în mare parte agricultori mici și mijlocii, fermieri tineri care au investit acasă și s-au creditat masiv ca să poată face performanță. Când au luat tractoare, o parte din achiziție a fost subvenționată, însă pentru cealaltă parte au luat credite, care urmează acum să fie rambursate.

3000 de lei la hectar le-ar permite doar să supraviețuiască

Într-un final, fiind conștienți că FMI nu va aviza rambursarea TVA, agricultorii au renunțat la această cerință, solicitând în schimb majorarea subvenției la hectar până la 3000 de lei.

„3000 de lei ne acoperă doar 30 la sută din pierderile noastre per hectar, dar nouă banii aceștia ne-ar trebui ca să putem merge înainte, să putem să pregătim terenul și să ne stabilizăm. Știți, ca o gură de aer, să ne apucăm de mal și să ne ținem, să nu ne înecăm cu totul. Cu 1500 de lei ne înecăm, oricum mergem la fund – cu falimente, cu preluarea afacerilor de către bănci, de către companiile furnizoare de inputuri”, spune acesta.

Fermierul aduce exemplul țărilor dezvoltate, unde guvernele injectează surse masive de bani ca să susțină ramurile strategice. „Se știe că, odată cu falimentarea atâtor întreprinderi, în perspectivă pierzi mult mai mult decât ceea ce injectezi ca să stabilizezi ramura”, a menționat el.

Dînga a amintit, totodată, că problema nu a apărut „din pod”. „I-am scris dlui prim-ministru un demers ca să se gândească la o clauză de forță majoră, fiindcă grâul s-a uscat. Au trecut deja mai, iunie, iulie și jumătate de august, deci a fost timp destul ca să reacționeze”, spune el.

„Noi am venit să stabilizăm situația în ramura agricolă, fiindcă de noi depinde o mulțime de lume. Toți avem cotași în spate, cărora le achităm sau în bani, sau în grâne. Asta este o sursă de existență pentru ei și, dacă noi n-o să avem nici aceasta, vă dați seama că efectul social va fi masiv în regiune”, atenționează Dînga.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE