Capcana rusească

Deși trâmbițat de președintele Dodon și Guvern drept o mare realizare, împrumutul rusesc de 200 de milioane de euro, semnat săptămâna trecută, conține mai multe clauze obscure, care ar putea ascunde capcane pentru Republica Moldova.

La puțin timp după ce Guvernul a calculat că se așteaptă la o gaură bugetară suplimentară de peste șase miliarde de lei din cauza crizei economice provocată de pandemia de coronavirus și a cerut o sporire a deficitului bugetar până la 17,2 miliarde de lei (de la 7,5 miliarde), au fost anunțate și primele credite, care să acopere acest deficit fără precedent pentru Republica Moldova.

Trei credite de sute de milioane în câteva zile

Vinerea trecută, Fondul Monetar Internațional a anunțat primul despre oferirea unui împrumut de 235 de milioane de dolari pentru soluționarea de urgență a problemelor de ordin bugetar, dar și pentru fortificarea sistemului de sănătate. În aceeași zi, și președintele Dodon a anunțat pe pagina sa de Facebook despre semnarea acordului de împrumut de la Federația Rusă, despre care vorbește încă din luna noiembrie. Cei drept, inițial, președintele vorbea despre un credit de 500 de milioane de dolari, care urma a fi investit în proiecte de infrastructură.  În Legea Bugetului pentru anul în curs chiar au fost preconizate pentru acoperirea deficitului bugetar circa 200 de milioane de dolari.

Iată că acordul privind împrumutul rusesc a fost semnat peste cinci luni de la anunțare de către Andrei Neguța, ambasadorul moldovean la Moscova, și un adjunct al ministrului rus al Finanțelor. Este vorba despre 200 de milioane de euro, care urmează să vină în două rate –prima în treizeci de zile după încheierea acordului tehnic privind tranșele, iar cealaltă – la finele lunii octombrie, în preajma alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Și de această dată cele 200 de milioane de la ruși sunt anunțate drept mijloc de acoperire a deja noului deficit bugetar. Astfel, deși este vorba de un credit despre care se tot vorbește de aproape jumătate de an, președintele Dodon nu a ezitat să-l prezinte drept ajutor de urgență din partea Federației Ruse.

Miercuri, 22 aprilie, și Comisia Europeană a anunțat despre oferirea unui împrumut de 100 de milioane de euro. Potrivit unui comunicat al instituției, este vorba despre un sprijin de 100 de milioane de euro, sub formă de împrumut în condiții foarte avantajoase pentru consolidarea stabilității economice a țării și pentru a crea spațiu bugetar necesar alocării de resurse pentru protejarea populației și reducerea efectelor negative ale crizei coronavirus COVID-19.

De remarcat că R. Moldova este una din zece țări care beneficiază de astfel de împrumuturi de la UE și care primește una din cele mai mici sume dintr-un credit total de trei miliarde de euro. Spre comparație, Georgia va primi un împrumut de 150 de milioane, iar Ucraina – de 1,2 miliarde. Și Republica Moldova ar fi putut beneficia de o asistență mai mare dacă Guvernul se mișca mai repede și oferea o solicitare rapidă către Comisie, așa cum recomanda acum câteva săptămâni eurodeputatul roman Ziegfried Mureșan, ignorat la acel moment de premierul Chicu.

Din toate cele trei finanțări, cea din partea Federației Ruse a provocat o reacție controversată în rândul opiniei publice de la Chișinău și a mediului de experți din cauza mai multor clauze obscure prezente în contract, care ar putea fi utilizate ulterior de către Moscova în defavoarea intereselor Republicii Moldova.

Undă verde pentru companiile rusești la utilizarea banilor   

Articolul trei al acordului obligă autorităţile de la Chişinău la realizarea de proiecte comune moldo-ruse din banii oferiți și să acorde acces companiilor din Rusia la procedurile de achiziții publice de bunuri și servicii, în aceleaşi condiţii ca şi întreprinderile din R. Moldova. Este o prevedere mai mult decât stranie, or legislația moldovenească n-a defavorizat până acum în niciun fel participarea companiilor rusești la procedurile enumerate.

Din contră, experții sunt de părere că această clauză presupune anume favorizarea unor companii rusești, o bună parte din banii rusești urmând să ajungă la companii rusești renumite prin capacitățile de delapidare a banului public. Potrivit economistului Dumitru Budeanschi, banii vor fi plătiți de cetățenii Republicii Moldova, dar profitul și beneficiile vor fi culese de niște companii controlate politic din Federaţia Rusă şi R. Moldova.

Penalități exorbitante și alte credite restante alipite la împrumut

Creditul urmează a fi rambursat în decurs de 10 ani în 20 de rate egale la fiecare jumătate de an pe 15 martie şi 15 septembrie, prima rată urmând a fi efectuată pe 15 martie 2021.

Deși mai mare decât în cazul împrumuturilor de la FMI și UE, rata dobânzii este una acceptabilă, de 2% anual, însă mărimea și calcularea penalității ridică semne de întrebare.

În cazul întârzierii cu 10 zile a plăților de rambursare a creditului, suma respectivă se consideră restantă și se aplică o penalitate cu o rată de 3% pentru perioada de întârziere (+150% la rata inițială de 2%). Economistul Sergiu Gaibu a calculat că doar în baza dobânzilor și penalității capitalizate în fiecare jumătate de an, conform prevederilor din contractul de împrumut, datoria ar putea ajunge la 4.5 miliarde dolari dobânzi și penalități.

De asemenea, nu este clară o clauză ce ar permite alipirea la acest credit și a altor împrumuturi contractate de alți debitori din Republica Moldova și din Federația Rusă și care n-au fost rambursate la timp.

„Întrebările noastre sunt: cine sunt aceşti debitori? Ce se ascunde în spatele acestei prevederi? Sau asta este o modalitate prin care Igor Dodon încearcă să deschidă uşa pentru anumite companii care lucrează pentru el? Asta înseamnă, de exemplu, că compania fratelui lui sau alte companii legate cu PSRM pot să se împrumute de la băncile ruseşti, după care noi să rambursăm?”, întreabă lidera PAS Maia Sandu.

Ministrul Finanțelor: „Așa a propus Federația Rusă”

Potrivit vicepreședintelui Parlamentului, Alexandru Slusari, la dezbaterea Acordului din partea Federației Ruse în cadrul Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, nu a putut să răspundă ferm la nicio întrebare a opoziției care s-au referit la:

1. Necesitatea specificării intereselor companiilor rusești în cadrul achizițiilor publice;
2. Raționamentul cuplării datoriilor companiilor private la raporturile contractuale între Republica Moldova și Federația Rusă.
3. Lipsa stabilirii instanței de judecată, care va examina litigiile apărute în cadrul acordului.
4. Mărimea exorbitantă a penalității.
5. Modalitatea calculării dobânzii (nu este stipulat în acord dacă dobânda se calculează din toata suma împrumutului sau din suma restantă).

„Dânsul deseori a repetat fraza „Așa a propus Federația Rusă””, relatează Alexandru Slusari.

El a menționat că nu a înțeles cine a negociat acordul și de ce nu este posibilă renegocierea lui. Totodată Slusari și-a arătat regretul că atât unii reprezentanți PD, cât și deputatul Oleinic au susținut în comisie acordul.