„Omuleții verzi” și drumurile lui Dodon

1159
0

Experții în domeniul securității semnalează pericolul pentru securitatea R. Moldova în contextul drumurilor reparate din creditul rusesc 

Mai mulți experți în domeniul apărării din R. Moldova și România au confirmat că reparația drumurilor pe banii de la Moscova comportă riscuri mari de securitate atât pentru R. Moldova, cât și pentru întreaga regiune. De cealaltă parte, Oleg Tofilat, consilierul pentru transport al premierului, invocă faptul că o parte din aceste drumuri nu puteau să fie reparate pe banii acordați de Uniunea Europeană întrucât nu fac parte din coridoarele europene.

Administrația de Stat a Drumurilor a inițiat în ianuarie 2020 proceduri de achiziție a lucrărilor de reparație a drumurilor în baza creditului acordat de Rusia.

Din cauza că creditul tot întârzie, procedurile de achiziții din cadrul acestui proiect, în valoare totală de 2.437.740.000 de lei, au fost amânate, anulate și organizate repetat. În cele din urmă, până în prezent, au fost atribuite doar două contracte de achiziții în valoare de 107.834.812 de lei, se menționează într-un articol publicat pe revizia.md.

În timp ce pentru cele mai valoroase licitații – în valoare estimată cumulată de 1.798 509.500 de lei – deschiderea ofertelor a fost amânată pentru data de 4 mai 2020.

Achiziții cu dedicație pentru companiile rusești

Este vorba de următoarele proceduri de achiziție: Lucrări de reabilitare și modernizare a drumului M1 Frontiera cu România–Leușeni–Chișinău–Dubăsari–frontiera cu Ucraina, cu valoarea estimată de 594.395.000 de lei; lucrări de reabilitare și modernizare a drumului M1 Frontiera cu România–Leușeni–Chișinău–Dubăsari–frontiera cu Ucraina, cu valoarea estimată de 317.180.000 de lei; lucrări de reabilitare a drumului R13 Bălți–Florești–R14, cu valoarea estimată de 580.802.000 de lei.

Lucrări de reabilitare a drumului G125 Cimișlia–Iargara–Sărata Nouă, cu valoarea estimată de 124. 486.000 de lei. Lucrări de reabilitare a drumului G109 Delacău–Bulboaca–R2, cu valoarea estimată de 97.299.000 de lei. Lucrări de reabilitare a drumului R31 R30–Tudora–Palanca–frontiera cu Ucraina, cu valoarea estimată de 84.347.500 de lei.

R31 R30–Tudora–Palanca–Frontiera cu Ucraina; R26 Bender–Căușeni–Cimișlia; lucrări de reabilitare a drumului G98 R25–Lozova–Stolniceni–Hâncești. R30 Anenii Noi–Căușeni–Ștefan-Vodă – frontiera cu Ucraina.

Odată ce au fost făcute publice drumurile ce urmează să fie reparate, sursele de finanțare și companiile care urmează să efectueze lucrările, pe de o parte, experți în domeniul securității au semnalat că aceste șosele ar avea mai curând o importanță militară decât economică. Pe de altă parte, este adevărat că unele dintre acestea sunt, conform Strategiei de transport și logistică pe anii 2013–2022, drumuri cu prioritate ale Republicii Moldova. Asta înseamnă că trebuie reparate cu sau fără banii Kremlinului.

Strategia de transport versus obiectivele militare

În această categorie intră rețelele România–Leușeni–Chișinău–Dubăsari–frontiera cu Ucraina; R30 Anenii Noi–Căușeni–Ștefan-Vodă – frontiera cu Ucraina; M5 Frontiera cu Ucraina–Criva–Bălți–Chișinău–Tiraspol–frontiera cu Ucraina.

Consilierul prim-ministrului pentru domeniul transporturilor, Oleg Tofilat, s-a declarat „surprins de comentariile unor experți că aceste drumuri reprezintă coridoare care duc spre Ucraina prin Transnistria”.

„Un singur drum trece prin Transnistria și duce spre Ucraina: Dubăsari–Kirovograd. Este vorba de accesul direct spre șoseaua Kiev–Odesa. Acesta este singurul drum care trece prin Transnistria și ajunge în Ucraina”, a ținut să precizeze consilierul.

Un argument invocat de experții în domeniul securității este dezvoltarea de infrastructură în jurul unor obiective militare – Poligonul militar din Bulboaca și depozitele din Cobasna – și cele cu destinație dublă: civilă și militară – Aeroportul Internațional Mărculești.

„Care este rațiunea dezvoltării infrastructurii de drumuri în aceste două puncte: Mărculești și Ceadâr-Lunga? Să ne aducem aminte de declarațiile lui Dodon despre construcția unui terminal aero în sudul R. Moldova”, a observat expertul Rosian Vasiloi.

„Pista Aeroportului Mărculești poate fi folosită la justa sa valoare”

Deși respinge unele opinii despre riscul de securitate, Oleg Tofilat, consilierul pentru transport al premierului, a consimțit că, în eventualitatea unei agresiuni armate, pista de la Aeroportul Mărculești poate fi folosită la justa sa valoare.

Cu toate acestea, el consideră „absolut rezonabil să avem un drum în stare bună de la Soroca spre Bălți, mai ales dacă ținem cont și de proiectul de construcție a podului Soroca–Yampol”. Trebuie precizat deopotrivă că acest drum este unul de prioritate conform Strategiei de transport pentru 2013–2022.

„În plus, Vasiloi a indicat cele două drumuri care leagă estul și vestul R. Moldova, inclusiv teritoriul aflat sub ocupație, Transnistria. „Orice acțiune întreprinsă de Kremlin nu este făcută pur și simplu.”

La rândul său, Claudiu Degeratu, expert în securitate națională și în domeniul politicii de apărare din România, a menționat că „riscul de securitate vine din însăși implicarea directă financiară a Federației Ruse în asigurarea și modernizarea unei infrastructuri care are destinație duală – civilă și militară – și din conectarea altor puncte de infrastructură militară și civilă – aeroport, cale ferată, râuri”.

Mai mult, expertul din România a subliniat că problema de securitate constă de asemenea în faptul aceste drumuri fac legătura între „zona de concentrare de forțe (Transnistria) și un centru de interes: capitală, granița cu NATO, control de râuri”.

Conform unor estimări, efectivul total al pretinselor forțe armate ale Transnistriei constituie 15.000. „Cifra reală însă este însă de 6.000–7.500 de militari. Asta nu înseamnă că cele 15.000 nu pot fi atinse în cazul mobilizării în foarte scurt timp”, a atenționat Rosian Vasiloi.

Trebuie spus că doar în ultimii ani se înregistrează o creștere a numărului de aplicații militare ale trupelor paramilitare din Transnistria și ale GOTR. Potrivit unui studiu despre riscurile de securitate elaborat de expertul Rosian Vasiloi, în 2016 au fost efectuate 48 de exerciții, iar în ianuarie–20 mai 2018 32.

„Cea mai mare parte a aplicațiilor combatante şi combatante/comune sunt desfășurate în scopul consolidării cooperării, coordonării și interoperabilității cu aşa-zisele structuri de forță ale regiunii transnistrene, precum – lichidarea grupelor de diversiune, respingerea atacurilor teroriste (15, de parcă ne-am afla în zona cu cel mai mare grad de pericol terorist). În unele exerciții se utilizează tehnică militară grea (tancuri și artilerie), cu trecerea obstacolelor de apă, cu traversarea Nistrului și efectuarea tragerilor de luptă pe malul drept de către dispozitivele de luptă ale GOTR”, se menționează în cadrul studiului.

Moscova dictează muzica

De partea cealaltă, consilierul premierului ne-a îndemnat să analizăm lucrurile din punct de vedere al părții rusești, odată ce jumătate din acești bani vor fi direcționați spre obiective de infrastructură.

„Cred că ar fi rezonabil ca Moscova să insiste asupra unei clauze de nediscriminare pentru companiile rusești. Conform prevederii cu pricina, companiile din Federația Rusă trebuie admise la concursuri cu aceleași drepturi precum companiile din alte state”, a explicat Tofilat.

La replica reporterului că firmele rusești nu au fost împiedicate până acum să participe la licitațiile publice, consilierul premierului a spus că „partea rusă vrea să se asigure că nu se va întâmpla nici pe viitor acest lucru”.

Colonelul Serviciului de Informații și Securitate, Ion Leahu, consideră că construcția acestor drumuri nu prezintă un mare pericol pentru securitatea regiunii, cu excepția modernizării șoselelor în Transnistria.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here