De unde se trage sărăcia din sistemul de sănătate moldovenesc

246
0

Criza pe care o parcurgem a scos în evidență toate hibele sistemului de sănătate moldovenesc și, în primul rând, subfinanțarea cronică a acestuia.

Dincolo de zgârcenia, devenită proverbială deja, a conducerii țării, care încearcă să economisească pe echiparea corespunzătoare a medicilor, dar și pe sporurile salariale pentru medicii aflați în prima linie, în special cei infectați, sistemul de sănătate este mult prea puțin finanțat pentru a face față unei provocări atât de dramatice. Și nu doar din cauza sărăciei Republicii Moldova, dar și din cauza că nu există o abordare profesionistă în ce privește acumularea mijloacelor financiare pentru fondurile de sănătate.

Problemele sistemului, ascunse mult timp sub preș

Bineînțeles, situația nu e nouă, ea s-a perpetuat de-a lungul deceniilor, problemele sectorului fiind ascunse ani buni sub preș, modernizarea și eficientizarea fiind amânate consecvent de toate guvernările. Dar acest lucru nu prea era scos în evidență, sistemul de sănătate ieșind în prim-planul opiniei publice doar rareori, cu ocazia unor scandaluri generate de corupția din interior.

Iată că acum, când este nevoie atât de personal instruit și calificat, manageri competenți și, în primul rând, echipament de protecție a personalului, cât și de utilaj pentru tratarea pacienților gravi, această problemă a ajuns să fie conștientizată de societate, dar și de guvernanți care, ajunși la ananghie, încearcă să găsească din mers soluții.

Migranții, obligați să cumpere polițe

Aceștia au încercat acum câteva săptămâni să transfere accentele pe emigranți, care, chipurile, fac bani peste hotare, dar vor să se trateze gratuit acasă. Drept urmare, Comisia pentru Situații Excepționale, a obligat toți moldovenii ce revin acasă să procure polițe de asigurare medicală. Ar putea salva aceste polițe situația? Potrivit unor calcule estimative, în total, pe parcursul lunilor martie-mai, ar putea reveni în țară în jur de 30-40 de mii de moldoveni. Dacă ei toți ar procura polițe, care costă 4056 de lei, Fondul de Asigurări în Medicină ar obține un surplus de 120-160 milioane de lei  sau circa opt milioane de euro cel mult.

8,35 miliarde de lei pentru sistemul medical

De remarcat că, în bugetul asigurărilor medicale, pentru anul în curs este preconizată din procurarea benevolă a polițelor suma de 125 de   milioane de lei. Iată că emigranții ar putea dubla această sumă. Totuși, este mult prea puțin pentru a oferi o gură de aer sistemului de sănătate atât de încercat în această primăvară.

Dar cât cheltuie în total Republica Moldova pentru sănătate? În anul 2020, sistemul moldovenesc de sănătate va avea la dispoziție circa 8,35 miliarde lei. Pe lângă cele 125 de milioane menționate mai sus, peste 5,2 miliarde de lei sunt colectați din contul primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, adică banii pentru Fondul Medical, care sunt deduși lunar din salariul angajaților.

Alte 2,85 miliarde de lei sunt transferate de la Bugetul de Stat pentru asigurarea categoriilor asigurate de către Guvern.

Cine și cât plătește

Este interesantă și mărimea primei achitate de fiecare categorie în parte. Prima categorie, cea care cumpără polița benevol, cuprinde patentarii, liberii profesioniști, o parte din fermieri și  persoanele fără un loc stabil de muncă, inclusiv migranții. Aici mai sunt incluși notarii și executorii judecătorești. Aceștia achită, după cum am menționat mai sus, 4056 de lei anual, mărimea primei rămânând neschimbată din 2014. Ei mai au posibilitatea să plătească polița într-o singură tranșă la începutul anului și în acest caz costul acesteia este de doar 2028 de lei.  În total, este vorba de 30-50 de mii de persoane care cumpără în fiecare an benevol polița.

Cea de-a doua categorie, căreia i se deduc din salarii primele de asigurare, duce tot greul. Lunar, pentru un angajat se achită 9% din salariu – 4,5% plătește angajatorul, iar alte 4,5% se transferă din partea angajatului. Potrivit datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), ar fi vorba de 850 de mii de persoane. Însă expertul Veaceslav Ioniță spune că 250 de mii dintre aceștia nu contribuie în fiecare lună, iar tot greul îl duc doar 600 de mii de persoane care au un loc stabil de lucru. În medie, unei persoane din această categorie îi revin 8800 de lei.

Ultima categorie, cea finanțată de stat, este cea mai numeroasă și care achită cel mai puțin. Este vorba despre un contingent de 1,7 milioane de persoane, în special copii, studenți și pensionari care nu au cum să achite primele. Însă acest grup subvenționat de stat conține în total 16 categorii de persoane, unele din ele, cum ar fi procurorii și judecătorii, fiind destul de apți să contribuie. Pentru acest grup statul va transfera în acest an la Fondul de Asigurări Medicale circa 2,85 milioane de lei sau 1676 de lei pentru o persoană.

Cu mult sub media europeană

Inclusiv această lipsă de abordare unică a contribuțiilor la bugetul asigurărilor medicale a condus la faptul că Republica Moldova are cea mai mică pondere din Europa a cheltuielilor pentru sănătate în Produsul Intern Brut – 4,1%.

Spre comparație, în UE încă în 2017 media era de 9,6%. În Franța pentru sănătate se cheltuiau 11,5% din PIB, iar în Elveția (stat extracomunitar) – 12,3%.

În valori absolute, situația este mult mai tristă. R. Moldova a alocat în 2020 pentru sănătate circa 195 euro pentru un locuitor, ceea ce este de 14 ori mai puțin decât media europeană.

Cum ar trebui să fie

Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, în țări similare Republicii Moldova cota pentru medicină achitată din veniturile unei persoane este de 13%, fie că plătește salariatul, fie că plătește angajatorul. „Dacă aloci mai puțin de 11% din salariu, poți să-i spui cum vrei, dar nu asigurare medicală. În Republica Moldova s-a început cu 4% și s-a ajuns la 7% în anul 2009. La acea vreme, politicul a decis să stopeze creșterea. Ulterior, în 2015, s-a ajuns la 9%”, povestește acesta.

Pe de altă parte, asigurările benevole sunt infime în comparație cu țările dezvoltate, unde ponderea volumului acestora ajunge la 20% din total. Se întâmplă deoarece piața asigurărilor din Republica Moldova este una slab dezvoltată, agenții economici nu au cultură de asigurare și, în plus, statul impozitează asigurările benevole”, explică expertul.

El spune că o sursă de venituri în sistemul de sănătate sunt și serviciile contra plată, unde însă este o netransparență totală. A cincea sursă de venit pentru sistemul de sănătate sunt donațiile și sponsorizările, care se ridică la 200 de milioane de lei. Și ultima sursă sunt plățile neformale, care, indirect, pot fi estimate la un miliard de lei. „Cel mai grav este că prin practicarea acestor plăți se educă un comportament al cetățeanului care nu mai vrea să-și facă asigurare medicală obligatorie”, explică expertul.

În concluzie, Ioniță spune că dacă nu se va întreprinde nimic pentru a ridica ponderea alocărilor pentru sistemul de sănătate la 5,5%-6% din PIB înseamnă că nu am învățat nimic în pandemie.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here