După pandemie

1014
0
Imagine simbol
Imagine simbol

Economia mondială nu va mai fi la fel cum a fost până la izbucnirea crizei pandemice, care încă seceră zeci de mii de vieți zilnic în întreaga lume. La fel și cea moldovenească. Experții moldoveni au schițat un posibil tablou postcriză.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Pentru prima dată de când au fost începute în anul 1982 măsurările evoluției economiei mondiale, în acest an este așteptată o recesiune economică la nivelul întregii lumi. Și, deși lumea urmărește încă evoluția în ascensiune a pandemiei, Guvernele încearcă să reducă daunele provocate de aceasta, iar economiștii să contureze un tablou postpandemie și să întrezărească încotro va merge economia mondială.

Și experții moldoveni au încercat să facă unele estimări. Centrul analitic „Expert-Grup” a organizat miercuri o dezbatere on-line  cu genericul „COVID-19: cum salvăm economia națională și pregătim terenul pentru o relansare post-criză”, la care au participat experți, reprezentanți ai Guvernului, ai patronatelor și sindicatelor.

Turismul e pe butuci, comerțul on-line – în ascensiune

Economia moldovenească, dependentă în mare parte de remitențe și de unele industrii globalizate, este extrem de vulnerabilă în fața crizei ce urmează după ce va trece valul pandemiei. Chiar în comparație cu România și Ucraina, care au mai multe posibilități de mobilizare a resurselor financiare pentru a slăbi șocul unei crize economice de proporții.

Cel mai expus este în condițiile actuale sectorul HoReCa (Hoteluri, Restaurante și Catering) și industria turismului în general, or sectorul turistic 2020 este compromis total din cauza restricțiilor de circulație, carantinelor și sistării rutelor aeriene la nivel global. Industria confecțiilor este deja afectată grav de criză și începe să se reorienteze, iar cea automotive urmează să suporte în viitorul apropiat șocul.

De cealaltă parte, agricultura și industria alimentară, precum și comerțul cu produse alimentare vor trece relativ ușor peste criză iar comerțul on-line resimte deja o creștere puternică de 30% în ultimele săptămâni, potrivit secretarului de stat de la Ministerul Economiei, Iuliana Drăgălin.

Nu este exclusă o criză financiară

Grație reformelor implementate în ultimii cinci ani, sectorul bancar moldovenesc este încă destul de solid. Acum băncile moldovenești au o rezervă mai mult decât confortabilă de lichidități și pot să finanțeze atât economia, cât și Guvernul.

Însă există totuși un risc, or în mare parte moldovenii s-au îndatorat excesiv în ultimii ani. Potrivit lui Dumitru Pântea, economist la „Expert-Grup”, care a prezentat studiul organizației la subiect, în prezent circa 500 mii de moldoveni au câte un împrumut luat de la bănci sau companiile de microfinanțare. Moldovenii nu au economii, dar au credite și este inevitabilă, în condițiile crizei, intrarea unei părți a acestora în incapacitate de plată. Va urma sporirea creditelor neperformante și, în funcție de ponderea acestora, va fi afectat întregul sistem financiar.

Iar gajul, în special imobilele și automobilele, se va ieftini și el, astfel, băncile vor recupera mult mai puțin din vânzarea acestuia.

Reducerea atât a cererii, cât și a ofertei de bunuri și servicii va afecta companiile, în special cele mici și mijlocii, planurile investiționale ale  acestora sunt deja înghețate, iar statul încearcă să stimuleze într-un fel menținerea angajaților de către acestea.

În aceste condiții, potrivit studiului „Expert-Grup”, Guvernul urmează să evalueze care sunt sectoarele care are rost să fie susținute și pot fi resetate rapid.

Totodată, se pretează identificarea resurselor pentru susținerea economiei. Potrivit lui Dumitru Pântea, din redirecționarea unor cheltuieli din buget, prin atragerea banilor de la bănci prin intermediul Valorilor Mobiliare de Stat și din fonduri străine, pot fi mobilizate pentru susținerea acestor sectoare circa 10-15 miliarde de lei.

Guvernul are o viziune. Un pachet anticriză de 20-25 miliarde

La rândul său, Oleg Tofilat, consilier al primului ministru, s-a referit la transformarea problemelor generate de criză în oportunități.

Potrivit lui, în condițiile postcriză, Guvernul nu va renunța la planurile de a investi în infrastructură, or aceste investiții vor atrage o parte din forța de muncă disponibilizată de criză.

De asemenea, consilierul a menționat oportunitatea reformării sistemului de pensii și relansarea pieței financiare.

El a vorbit și despre ajutorul necesar pentru businessul mare. „Pe termen lung businessurile de importanță strategică vor rămâne într-o situație clinică și se pretează măsuri pentru a le avantaja”, a menționat Tofilat.

În context, consilierul primului ministru spune că statul ar putea mobiliza un pachet anticriză în mărime de circa 20-25 miliarde de lei, în special pentru investiții în infrastructură.

Ministerul Finanțelor e mai prudent

Dorel Noroc, secretar de stat la Ministerul Finanțelor, a amintit de măsurile luate deja de Guvern pentru susținerea economiei la această etapă, însă a fost mai prudent în ce privește sumele ce pot fi vărsate acum în economie.

„Am fi fericiți să avem posibilitatea să gestionăm o astfel de sumă. Însă doar prin rectificare bugetară acest lucru nu este posibil”, a menționat acesta.

Forța de muncă ce revine poate fi angajată acasă?

Atât Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatelor, cât și Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor, s-au referit la oportunitățile ce se deschid odată cu revenirea acasă în timp de criză a unui număr mare de concetățeni, ce ar putea fi atrași în economia reală, aceasta suportând o penurie accentuată de forță de muncă în ultimii ani.

Potrivit lui Sainciuc, anul trecut erau înregistrate mai multe locuri de muncă libere și un număr redus de șomeri, iar acum cei ce revin vor putea fi angajați.

La rândul său, Caminschi se întreabă dacă este o oportunitate și cum poate fi absorbită această mână de lucru în condițiile în care majoritatea întreprinderilor suportă pierderi din cauza sistării parțiale sau integrale a activității.

În acest sens, Sainciuc este de părere că ar trebui elaborat un program complex de stat pentru susținerea angajării în economia națională a forței de muncă revenite acasă.

Șansă de reindustrializare

Dumitru Vicol, strategist la o bancă americană din Londra, spune că acum măsurile guvernului trebuie să se focuseze într-o proporție de 80% pe revenirea economică postcriză, și nu pe menținerea consumului, care oricum va scădea. În perioade de criză oamenii își limitează oricum consumul și păstrează banii pentru zile mai grele. Lumea consumă mai puțin oricum, de ce trebuie să cheltuim banii guvernului pentru a menține acest consum?

În context, acesta a menționat că acum este momentul ca Guvernul să vadă ce mărfuri de import pot fi substituite prin producerea locală. El este de părere că acum se deschide o oportunitate pentru reindustrializarea economiei moldovenești.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE